În cadrul conferinței organizate de Clubul Economic German Transilvania pe 8 aprilie, la Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, investitorii germani au cerut mai multă cooperare cu Statul Român, atât în ceea ce privește dezvoltarea industriilor dar și a comunităților și economiei locale și naționale.

Mesajul transmis de investitorii străini a evidențiat modul în care România a reușit să se dezvolte în ultimii 30 de ani, însă încă există multiple lacune privind gradul de dezvoltare al infrastructurii, iar companiile au nevoie de un mediu economic stabil și predictibil pentru a avea siguranța de a investi în continuare în România.

Modernizarea și dezvoltarea  – aspecte cheie pentru investitori

În cadrul conferinței au fost abordate mai multe aspecte care ar putea întări și mai mult relațiile româno-germane. A  fost subliniată necesitatea dezvoltării infrastructurii energetice și de transport, dar și implementarea unor politici coerente privind forța de muncă și educația, aspecte care ar putea recâștiga competitivitatea la nivel regional – „Agilitatea și rapiditatea în finalizarea autostrăzilor pan-europene (A1, A7), în facilitarea accesului la coridoare logistice industriale, în modernizarea căilor ferate din țară pot readuce România în vizorul investitorilor.” – Michael Schmidt, membru fondator și Secretar al Consiliului Director al FCBRG.

Cu toate că, pe plan educațional, cooperarea la nivel academic a luat amploare, cum ar fi cazul dintre AUMOVIO și Universitatea Lucian Blaga Sibiu, investitorii germani susțin că – „Formarea profesională practică și teoretică este deficitară practic în toate domeniile” (Wolfgang Köber, președintele Clubului Economic German Transilvania). Un mod în care această realitate este scoasă în evidență este prin faptul că mai multe companii sunt nevoite să angajeze ingineri pe post de tehnicieni din cauza lipsei de forță de muncă specializată în acest aspect.

O soluție propusă pentru a umple acest vid profesional este dezvoltarea și implementarea sistemului de învățământ dual. „Învățământul dualeste o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ” – Ministerul Educației și Cercetării. Köber susține că tocmai implementarea acestei forme de învățământ ar putea reprezenta un aspect cheie în dezvoltarea industriei din România – „acest deficit de calificare poate fi acoperit inclusiv prin cooperarea dintre sectorul public și mediul privat, domeniu în care Germania, de exemplu, are o experiență foarte valoroasă”.

Companiile cer mai mult dialog între stat și privat

Încă un aspect esențial pentru a stimula investițiile și dezvoltarea industriei este, în ochii oamenilor de afaceri germani, implementarea unui sistem care să asigure o comunicare mai bună și directă între aceștia și autoritățile române, atât la nivel național, cât și local – „Aceste companii care au investit miliarde de euro și au creat zeci de mii de locuri de muncă în ultimii ani au nevoie azi mai mult ca oricând de un partener de dialog în statul român. Este nevoie de un consiliu al relațiilor cu investitorii străini, de o implicare reală în dialog la cel mai înalt nivel, sub patronajul Președinției și al Guvernului României. E vital să înțelegem că riscul politic are un impact la fel de mare precum cel economic și că este una dintre principalele cauze ale neîncrederii investitorilor” (Emil Hurezeanu, fost Ministru de Externe și ambasador, de curând președinte al Consiliului Director al FCBRG).

Nevoia implementării unor măsuri concrete privind acest dialog este scoasă în evidență și de situația instabilă în care se află industria în contextul actual – „Pentru investitori, existența unui trend pozitiv constituie un factor determinant pentru a rămâne, a investi și a elabora planuri pe termen lung. Autoritățile sunt nevoite să se uite azi nu doar la buget și la cum alocă resursele, ci și la ce vine dinspre cei care produc. Iar cifrele macro sunt niște semnale de alarmă clare: în ianuarie, producția industrială a scăzut cu 3,8% față de anul trecut, vânzările cu amănuntul, cu 6,5%. Suntem într-un moment în care investițiile trebuie stimulate”  explică Köber.

Jumătatea plină a paharului – ce am reușit să facem în 30 de ani și care este potențialul nostru în prezent

Pe lângă discuțiile privind depășirea obstacolelor cu care investitorii se confruntă în contextul actual, a fost pus accentul în repetate rânduri pe progresul mare pe care România a reușit să îl facă în ultimii 30 de ani.

Un exemplu în acest aspect l-ar reprezenta activitatea AUMOVIO, ne spune Matthias Witchler - Director financiar al AUMOVIO Sibiu în România. Activitatea companiei în România nu este axată doar pe producție, ci dezvoltă independent propriile proiecte, pe care le exportă mai apoi în restul Europei. În opinia lui Witchler, România este într-o postură bună privind viitorul propriu, dar trebuie să valorifice oportunitățile pe care le are.

Un astfel de potențial care trebuie susținut, potrivit lui Florin Sabou – președintele Clubului Economic German Transilvania de Nord, este încurajarea inovației autohtone. Din perspectiva acestuia, problema este că România nu are o strategie proprie, eșuând să capitalizeze de pe urma a „tot ceea ce a învățat până acum” prin intermediul colaborării cu industria și companiile străine.

Robert Schwartz, Președinte-Director General al Radio România, este de părere că un aspect important, dar adesea neglijat, este cultura – mai exact relația dintre politică, economie și cultură. Acesta menționează, spre exemplu, importanța aducerii expoziției Brâncuși în diferite capitale europene, aceasta fiind aflată acum la Neue Nationalgalerie în Berlin, și impactul pozitiv pe care astfel de evenimente culturale îl pot avea – „fără cultură nu ne-am putea dezvolta așa cum am făcut-o [...]. Cultura este o formă de soft power de care politica adesea uită”.

Stirea Companiile străine cer dezvoltare, modernizare și dialog din partea Statului Român –ce s-a discutat la conferința Clubului Economic German Transilvania a aparut pe Sibiu Independent.