Sabina Stoica, profesor logoped: „Efectele bâlbâielii sunt adesea subestimate. Simptomele care pot fi auzite sau văzute de oricine sunt doar vârful unui aisberg”

Publicitate

În fiecare an pe data da 22 octombrie este marcată Ziua Internațională a Bâlbâielii. Cu această ocazie, reporterul Sibiu Independent a stat de vorbă cu Sabina Stoica, profesor logoped în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Sibiu (CJRAE), pentru a afla care este rolul unui logoped și cum se poate trata acest impediment de vorbire care alterează fluiditatea cuvintelor și comunicării.

R: De ce este important logopedul școlar?

Publicitate

Sabina Stoica: Profesorul logoped dintr-o școală sau grădiniță are rolul de a depista și corecta tulburările de limbaj. Acest aspect este important, deoarece problemele complexe de limbaj au un rol semnificativ în dezvoltarea armonioasă a psihicului copilului conturându-i astfel o personalitate echilibrată.

R: Câte cabinete de logopedie școlară există în Sibiu în subordinea Centrului dumneavoastră? Sunt suficiente?

Sabina Stoica: În cadrul Centrul Județean de Resurse și Asistența Educațională sunt angajați 12 profesori logopezi din care 8 prof. logopezi la Cabinetele Logopedice Interșcolare din municipiul Sibiu, 1 prof. logoped la Cisnădie, 2 prof. logopezi la Mediaș și 1 prof. logoped la Agnita. În ultimii ani, incidența copiilor care au nevoie de terapie logopedică este în creștere, ca urmare, identificându-se nevoia suplimentării posturilor de prof. logopezi.

R: Apelează părinții pentru copiii lor la aceste cabinete sau există o teamă?

Sabina Stoica: Da, părinții solicită ajutorul profesorului logoped, adresabilitatea către cabinetele logopedice fiind în creștere. La activitățile desfășurate de către prof. logopezi în cadrul școlilor și grădinițelor, părinții au participat cu interes, conștientizând astfel importanța prevenirii și corectării tulburărilor de limbaj.

În momentul în care copiii intră în cabinetul profesorului logoped ei sunt încântați de jucăriile și jocurile educaționale, de oglinda logopedică și bineînțeles de o mascotă care le zâmbește prietenoasă.

R: Cum se manifestă această tulburare de limbaj?

Sabina Stoica: Bâlbâiala este clasificată ca fiind o tulburare de dezvoltare neurogenică sau psihogenică. Bâlbâiala de dezvoltare este cea mai obișnuită formă, aceasta apare la 80% din cazurile de bâlbâială în populația generală, la vârste cuprinse între trei și opt ani. Aproximativ 75% dintre copiii cu bâlbâială de dezvoltare se recuperează spontan în decurs de patru ani (Yairi, 1999).

Diagnosticul de tulburare de fluenţă a vorbirii se stabileşte în absenţa: dizabilităţii motorii sau fizice, tulburării neurologice, dizabilităţii senzoriale, dizabilităţii intelectuale, tulburărilor psihice sau a altor afecţiuni medicale.

Efectele bâlbâielii sunt adesea subestimate. Simptomele care pot fi auzite sau văzute de oricine sunt doar vârful unui aisberg. Stresul psihologic cauzat de bâlbâială, cum ar fi frica sau pierderea stimei de sine, pot apărea la cei afectați, a căror bâlbâială este percepută din exterior ca fiind ușoară. 

Nu este niciodată prea târziu pentru o terapie a balbismului, dar este nevoie de timp și sprijin din partea familiei, a profesorilor și a colegilor.

R: Ce sfaturi puteți da unui părinte pentru a gestiona bâlbâismul copilului și integrarea lui socială?

Sabina Stoica: Recomandările pe care le putem oferi părinților sunt:

-să nu critice modul în care copilul emite greșit cuvântul;

-să asculte cu atenție copilul atunci când acesta vorbește și să mențină contactul vizual pe toată durata conversației;

Din punct de vedere simptomatologic, tulburarea de fluenţă a vorbirii se caracterizează prin: pauze şi blocaje articulatorii, repetări ale sunetelor, silabelor sau cuvintelor, prelungirea unor cuvinte, spasme musculare la nivelul aparatului fonoarticulator, reacţii de natură neurovegetativă, tendinţa de evitare a blocajului articulator prin perifrazare.

-să creeze acasă un mediu relaxant și să stabilească momente în care copilul să-și exprime trăirile din acea zi;

-să vorbească rar și într-o manieră relaxată (dacă un părinte vorbește în acest mod, și copilul va vorbi rar, relaxat);

-să-l încurajeze să se exprime în situațiile favorabile;

-să nu imite vorbirea copilului;

-să aibă răbdare până când copilul termină ce are de spus, fără să intervină;

-să nu oblige copilul să vorbească în locuri sau momente care nu îi sunt confortabile.

R: Ce proiecte, în afara programului din cabinete, desfășoară CJL?

Sabina Stoica: La nivel de C.J.L. au fost desfășurate, de către profesorii logopezi, proiecte care au avut un impact pozitiv în prevenirea și corectarea tulburărilor de limbaj asigurându-le beneficiarilor o integrare socială armonioasă:

• Proiectul  Educaţional Interjudeţean „CURCUBEUL CUVINTELOR” (rezultat al parteneriatului dintre C.J.R.A.E. Sibiu şi C.J.R.A.E. Cluj)- având ca scop prevenirea tulburărilor de limbaj la preșcolari;
• Proiect Educațional „Modalități de prevenire a tulburărilor de învățare!- Profilaxia dislexo-disgrafiei”- având ca scop prevenirea tulburărilor de scris-citit;
• Proiect Educațional „Să învăţăm fonologic”- având ca scop prevenirea tulburărilor de limbaj la preșcolari și școlari;
• Proiect Educațional “Tu auzi ce aud eu?”- având ca scop prevenirea tulburărilor de limbaj și dezvoltarea limbajului la preșcolari.
• Proiect Educațional „Integrarea elevilor cu CES în şcoală-activităţi desfăşurate în colaborare cu profesorul de sprijin în vederea dezvoltării abilităţilor practice.”

Publicitate