Orașul Sibiu, alături de unele localități din județ, își leagă istoria de populația de etnie germană. Astăzi, însă, sașii din județul Sibiu au rămas foarte puțini. Ultimul recensământ indică 2.700 în tot județul. Totuși cultura germană rămâne, dar continuată de români. Maifest, festivalul portului popular, organizat de peste 30 de ani la Sibiu de FDGR a fost și anul acesta o etalare a culturii germane tradiționale din Transilvania, dar realizată în mare majoritate de elevi români. Exemplele sunt și în politică.
La peste 30 de ani la Revoluție și de la plecarea masivă a sașilor din județ în Germania, Sibiul încă își etalează cultura germană. Doar că sașii prea puțini, nu mai pot susține propriile tradiții. Așa că avem festivaluri ale culturii germane, cum a fost zilele trecute Maifest, organizat cu peste 830 de copii. Dar acești copii sunt majoritatea români, care învață de la grădiniță la liceu în limba germană.
Un fenomen specific educației la Sibiu este că s-a înlocuit treptat peste tot limba franceză ca limbă străină cu germana. Apoi clasele cu predare în limba germană și-au mărit exponențial numărul. Este chiar o mare bătălie, mai ales în ciclul primar, să ai copilul la secția germană. Deși cei care participă în aceste clase sunt majoritatea elevi români. Nu vorbim în cazul lor de limbă maternă, ci de dorința părinților de a-i expune limbii și culturii germane în speranța unui loc de muncă mai bun în viitor.
Dacă în alte părți clasele de intensiv engleză sunt cele mai căutate de această categorie, la Sibiu este diferit. Multitudinea de firme germane cu investiții la Sibiu a dat această tendință. Dar și tradiția orală a hărniciei și seriozității sașilor.
De altfe, această tradiție s-a reflectat și în politică. Alegerea lui Klaus Iohannis, în 2000, primar al Sibiului a fost văzut în țară ca un paradox. A fost votat majoritat de români. Nu ar fi avut suficienți votanți sași. Apoi alegerea FDGR consecutivă în orașul Sibiu la primărie și Consiliul Local în 2004 până în 2020 a subliniat această tendință.
Succesul de la Sibiu al lui Iohannis l-a propulsat pe scena politică națională. Alegerea sa de două ori ca președinte al României a venit tot ca un paradox. De data asta, români din toată țara au asociat ideea de sas și realizările lui Iohannis de la Sibiu cu hărnicia, seriozitatea. Și au sperat să fie la fel și la nivel național. Cei 9 ani deja de conducere a țării de către Iohannis au dovedit că modelul Sibiu nu a putut fi replicat la nivel național.
Dar ultimele alegeri locale, din 2020, și sondajele de după aceea, arată o cădere abruptă a FDGR în preferințele sibienilor. Cauzele pot fi multiple. Nimeni nu poate nega că la Sibiu nu s-au făcut multe lucruri bune cu bani publici. Și sub Iohannis, și sub Fodor. Dar odată ajunși la un nivel bun de trai, sibienii vor mai mult. Și modelul săsesc nu mai este suficient. Unii spun chiar că nici sașii nu mai sunt ce au fost odată.
Astăzi, la Sibiu, exponenții culturii și limbii germane sunt majoritat românii. Cei care au ales această cale. Totuși pe listele de candidați FDGR nu vom găsi niciodată români vorbitori de germană pentru că statutul organizației interzice acest lucru.
FDGR nu este o formațiune politică, ci un ONG. O structură civică menită să apere și promoveze interesele comunității de etnie germană din România. Faptul că la Sibiu au avut mulți ani succes și în politică este un plus. Dar nu este menirea organizației. De altfel, pe surse, ședințele și discuțiile din interiorul FDGR la Sibiu, sunt tot mai tensionate. Avem și aici linii de gândire diferite. Nu vorbim de scindări vizibile din exterior, deși derapaje declarative au fost în ultimul an. Unii sunt pentru retragerea FDGR din politică sau pentru menținerea unei prezențe minime la nivel de Consiliu Local. Alții vor continuarea liniei Iohannis – Fodor.
Ultimul cuvânt de spus, pe segmentul politic, al viitorului FDGR la Sibiu îl vor avea alegătorii. Majoritatea români. În ce privește linia de promovare a culturii germane de către FDGR, succesul realizat prin clasele cu predare în limba germană este garantat pe termen foarte lung. Iar soluția găsită de a păstra cultura germană din Transilvania prin intermediul românilor mi se pare un paradox, dar funcționează.
