Expoziția Tatra. Wróblewski, Karłowicz, Wyczółkowski deschide primul Sezon Cultural Polonia-România 2024-2025
Pe 21 iunie 2024, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu (România), va avea loc vernisajul unei expoziții unice, intitulate Tatry. Wróblewski, Karłowicz, Wyczółkowski.
Aceasta urmează să prezinte opera a trei artiști care au jucat un rol major în cultura și arta poloneză din secolul al XIX-lea și al XX-lea: Andrzej Wróblewski, Mieczysław Karłowicz și Leon Wyczółkowski. Expoziția, găzduită anul trecut la Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha din Cracovia, va fi prezentată de data aceasta la muzeul din Sibiu într-o nouă versiune. În același timp, vernisajul expoziției va marca inaugurarea primului Sezon Cultural Polonia-România 2024-2025, al cărui obiectiv este să dezvolte și să consolideze colaborarea culturală între cele două țări. Sloganul Sezonului este „Vorbim aceeași limbă”. Expoziția poate fi vizitată până la 1 septembrie 2024. Evenimentul este organizat de Institutul Adam Mickiewicz, Fundația Andrzej Wróblewski, Muzeul Național Brukenthal și Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha din Cracovia, în cooperare cu Ministerul Culturii din România și Institutul Polonez din București.
Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal a declarat: „Un prim sezon cultural România-Polonia se va deschide la Sibiu, iar inaugurarea acestuia va avea loc la Muzeul Național Brukenthal printr-o expoziție de excepție: Tatra. Wróblewski, Karłowicz, Wyczółkowski. Am dorit și am solicitat ca acest sezon sa fie deschis la Sibiu, la Muzeul Național Brukenthal. După mai multe discuții și după vizita pe care am efectuat-o în Polonia toți cei implicați au fost de acord cu această solicitare, și iată deschidem acest sezon cultural minunat la Sibiu. Sezonul va cuprinde expoziții, teatru, concerte, lansări de carte, diferite prezentări. Va aduce în prim-plan efervescența creativă a scenelor artistice din cele două țări. Motto-ul sezonul „Vorbim aceeași limbă”, face trimitere la limbajul culturii, instrument al cunoașterii și înțelegerii profunde între oameni, într-o diversitate de forme, mijloace de exprimare și tradiții. Mulțumesc doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii pentru implicarea în realizarea acestui eveniment la Sibiu, mulțumesc Guvernului României, Primăriei Municipiului Sibiu și doamnei primar Astrid Cora Fodor, Institutului Instytut Adama Mickiewicza, Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute și Fundației Andrzej Wróblewski. Va fi o expoziție care va reuni lucrări din mai multe colecții muzeale și colecții private. Cred că publicul va aprecia valoarea unei asemenea expoziții aduse în premieră la Sibiu”.
Printre lucrările prezentate în cadrul expoziției Tatra. Wróblewski, Karłowicz, Wyczółkowski se numără: o serie de tușuri de Andrzej Wróblewski (din 1952-1953) cu priveliști ale Munților Tatra – cel mai înalt masiv din Munții Carpați – și abstracțiuni geometrice ale artistului din 1948, gravuri originale ale peisajelor montane de Mieczysław Karłowicz și gravuri de Leon Wyczółkowski din primul deceniu al secolului XX-lea, inspirate de estetica japoneză, inclusiv probe de artist unice. Operele acestor trei artiști au ca element comun capacitatea lor extraordinară de a traduce în limbaj vizual senzațiile rezultate din experiențele montane. Lucrările reunite în cadrul expoziției provin din opt colecții private, de la Muzeul Național din Cracovia, de la Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha și de la Muzeul Tatra Dr. Tytus Chałubiński din Zakopane. Fotografiile lui Mieczysław Karłowicz vor fi expuse prin amabilitatea Centrului de Turism Montan al Societății Poloneze de Turism din Cracovia, unde sunt păstrate în cele mai bune condiții. Coordonatorii proiectului sunt prof. Anna Król, dr. Magdalena Ziółkowska și Wojciech Grzybała.
Munții – subiect de expresie artistică
Canonul motivelor artistice monumentale include munții, care au fost și continuă să fie o sursă de inspirație creativă pentru mulți artiști crescuți în cultura occidentală sau în tradiția orientală deopotrivă. Prin urmare, nu este de mirare faptul că tocmai în Munții Tatra – excepțional de pitorești și diverși ca peisaj, situați Polonia – s-au întâlnit destinele a trei artiști polonezi. La Zakopane, până în prezent cea mai faimoasă localitate din Tatra, capitala nescrisă a munților polonezi, avea să vină Mieczysław Karłowicz din Varșovia în adolescență, cel mai probabil cu aparatul său de fotografiat. Andrzej Wróblewski a descoperit Munții Tatra fiind deja student la Academia de Arte Frumoase din Cracovia, imediat după repatrierea sa din Vilnius. Leon Wyczółkowski, pe de altă parte, a vizitat regulat Zakopane și Munții Tatra între anii 1896 și 1913, documentând scene din viața muntenilor, portretizând ghizi montani celebri și peisaje din Tatra. Destinele a doi dintre acești artiști, Wróblewski și Karłowicz, aveau să se împletească, de asemenea, prin moartea prematură și tragică în munți.
În prima agendă cunoscută a lui Andrzej Wróblewski (1927-1957) – din 1948 – pe coperta interioară se află un mic desen. Câteva linii drepte și diagonale, barate cu creionul, leagă punctele marcate cu litere separate. Această diagramă abstractă ar putea să nu însemne nimic, la urma urmei este abia vizibilă și ușor de trecut cu vederea, dar precizia ei atrage atenția. Pare a fi o notație a unui performance sau înregistrarea unei acțiuni artistice. După ce descifrăm abrevierile, aflăm și traseul pe care l-a parcurs artistul: Katowice – Chorzów – Bytom – Częstochowa – Oświęcim – Kraków – Zakopane. Aceasta este, de asemenea, și prima consemnare a drumețiilor montane ale lui Andrzej Wróblewski, din punct de vedere vizual atât de apropiată vederilor abstracte ale orașelor, munților și peisajelor construite ca niște constelații din forme și figuri geometrice, create în același an, pe care le vom vedea în cadrul expoziției.
Propriile înfățișări ale universului prezentate în cadrul expoziției, în care spirale rotitoare și aranjamente de poligoane umplu interiorul planetelor și al stelelor (de exemplu, „Pământul este o sferă de frânturi colorate și grupate”), sunt descrise de Wróblewski ca fiind „vulgare, vizibile de departe, dar de aproape lovesc cu claritatea lor”. În aceste tablouri „totul este în exterior și strigă, în cuvintele cele mai simple, despre bucurie și putere”, deoarece astăzi – după cum subliniază artistul – „nu este suficient să pictezi un peisaj, sau oameni, sau un oraș. Este necesar, la urma urmei, să arătăm cât de mare este universul, să pictăm omul așa cum îl cunoaște un biolog modern, un obiect despre care știm că este mai mult un vid decât o materie – scriu coautorii expoziției, Magdalena Ziółkowska și Wojciech Grzybała de la Fundația Andrzej Wróblewski, în eseul lor Marginea Lumii. Despre munții-abstracțiuni ai lui Andrzej Wróblewski.
Munții ca temă revin în opera lui Andrzej Wróblewski de mai multe ori și în diverse forme. Cea mai importantă reprezentare a lor a fost creată în anii 1952–1953. Această colecție de câteva zeci de desene în tuș alb-negru, de format similar, pare să fie un reportaj care prezintă vederile realiste din Tatra ale unor vârfuri, poieni și trecători. Artistul a numit această colecție de lucrări seria Tatra. Lucrările au fost realizate pe hârtie ieftină, disponibilă pe scară largă, de pe un bloc de desen folosit de studenții Academiei de Arte Frumoase. Interesant este faptul că, în acest moment, Wróblewski a prins drag de această tehnică în tuș și, de la începutul anului 1952, a realizat astfel trei serii de lucrări care se apropie de estetica fotografică. Prima a surprins cadrele de la construcția Marii Sobe de furnal din combinatul Nowa Huta de lângă Cracovia, a doua a fost seria Știre îndoliată care prezenta reacțiile societății în ziua morții lui Stalin, iar a treia a fost formată din aproximativ o duzină de scene de reportaj ale inundațiilor care au lovit nordul Olandei. „În toate aceste desene în tuș predomină o linie puternică și un excelent simț al transmiterii emoției momentului și a tragediei oamenilor, asemănător cadrelor fotografice sau de film. Se pare că, în această tehnică de schiță, Wróblewski a reușit să înghețe timpul și să capteze fracțiuni de secundă” – explică Magdalena Ziółkowska.
Cel de-al doilea protagonist al expoziției este Mieczyslaw Karlowicz (1876-1909), cunoscut în primul rând ca compozitor și dirijor, maestru al poemelor simfonice. În conștiința generală, el este asociat cu Munții Tatra din cauza morții sale tragice într-o avalanșă de zăpadă pe coasta muntelui Mały Kościelec, la 8 februarie 1909, când avea 32 de ani. Puțini știu însă despre pasiunile sale, căci Karłowicz a fost un alpinist și fotograf de munte desăvârșit. Adesea a ghidat grupuri prin munte, dar mai ales a făcut drumeții solitare cu aparatul său de fotografiat. Artistul însuși, după cum reiese din scrisorile sale către prietenii alpiniști, nu considera fotografiile pe care le făcea ca fiind artă. El și-a concentrat atenția asupra tehnicii de fotografiere și asupra utilizării practice a fotografiilor pentru marcarea și descrierea traseelor. Cu toate acestea, nu există niciun dubiu că fotografia îi făcea o mare plăcere. Îi plăcea să-și trimită fotografiile prietenilor și cunoștințelor, iar lucrările sale erau apreciate în comunitatea de alpiniști – le-a publicat, printre altele, în Pamiętniki Towarzystwa Tatrzańskiego [Memoriile Societății Tatra] și Taternik.
Jan Sunderland, autorul cărții An Outline of the History of Tatra Photography, scria: avea întotdeauna un aparat de fotografiat cu el și așa au luat naștere frumoasele sale imagini […]. Știa – mai bine decât mulți alții – să recunoască, cu ochiul său artistic, dintr-o privire fragmentele mărunte care trebuie surprinse în imagini mici pentru a arăta în ordine artistică haosul munților și al stâncilor. A reușit să insufle în aceste imagini atâta poezie de nedescris a Munților Tatra încât, de fiecare dată când le privesc, am impresia realității din fața mea.
Activitatea fotografică a lui Karłowicz prezentată în expoziție cuprinde doar trei ani: 1906-1908, perioadă în care compozitorul a realizat 127 de fotografii, pe care le-a așezat în albume atent pregătite și adnotate cu scrisul său de mână, păstrate în prezent în Biblioteca Centrală Montană a Societății Poloneze de Turism din Cracovia.
Cea de-a treia parte a expoziției prezintă operele lui Leon Wyczółkowski (1852-1936), un vizitator frecvent în regiunea Podhale. Viziunea sa artistică a fost deja modelată de arta și estetica japoneză insuflate de Feliks „Manggha” Jasieński (1861-1929), unul dintre cei mai importanți colecționari polonezi. Probabil, în timpul primei vizite din 1896, artistul a pictat primul său peisaj din Tatra – Vedere dinspre Muntele Giewont. La început, Munții Tatra apăreau în compozițiile sale cu caracter simbolic, uneori ca fundal pentru portretele reprezentanților de seamă ai lumii literare poloneze din acea vreme – poetul Jan Kasprowicz sau scriitorul Stefan Żeromski cu fiul său. Mai târziu a început să picteze peisaje: Giewont, versanți de munte, interiorul pădurii și, mai ales, iezere din Tatra. A fost fascinat de caracterul schimbător al peisajului, iar în anii 1904-1905 a vizitat de multe ori Zakopane, unde crea intensiv.
Mulți pictori polonezi din perioada modernistă au creat vederi sintetice și expresive ale Munților Tatra. Cele mai frumoase și cele mai importante au fost realizate de Wyczółkowski, care se inspira din xilogravurile color japoneze (imaginile lumii trecătoare) – subliniază Anna Król, curator al Muzeului de Artă și Tehnică Japoneză Manggha, autoare a numeroaselor articole despre lucrările artiștilor prezentați în cadrul expoziției și, de asemenea, co-curator a acesteia.
În timpul vizitelor sale în regiunea Podhale, Wyczółkowski a creat câteva zeci de compoziții, pe care le-a încheiat în serii – Impresii din Zakopane, Impresii din Tatra și Legende din Tatra (Legenda Munților Tatra). De asemenea, a pictat vederi ale iezerelor Morskie Oko și Czarny Staw (serii – Cascada lui Mickiewicz, Giewont în zăpadă, La poarta lui Chałubiński, Stânci în Tatra, Vedere spre Murań). Artistul a realizat și multe schițe în creion și studii ale unor motive selectate din Tatra care amintesc de xilogravurile lui Hokusai. În cadrul expoziției vor fi expuse și gravurile din seria Tatra. Opt acvatinte din 1906. Acestea reprezentau o transpunere a motivelor anterioare într-o realitate diferită, alb-negru, ce, prezentă în fotografie, era necunoscută până atunci în pictura din Tatra, explică Król. Forța compozițiilor lui Wyczółkowski consta în abordarea nouă, sintetică și decupată a motivelor montane. Cu toate că nu știm dacă Wróblewski era familiarizat cu lucrările lui Wyczółkowski – presupunem că da – este interesant să confruntăm aceste două viziuni ale munților. Pare la fel de inspirat să privim lucrările lui Wróblewski într-un alt context: fotografiile din Tatra ale compozitorului, dirijorului și alpinistului Mieczysław Karłowicz. Cadrul caracteristic, strâns, prim-planurile, decupajele în locul întregului, senzația cadrelor din culise sau utilizarea deliberată a spațiului gol ca mijloc de exprimare artistică pot fi regăsite în multe dintre fotografiile compozitorului, precum și în desenele lui Andrzej Wróblewski – rezumă Anna Król, juxtapunând opera acestor artiști.
Expoziția este însoțită de un catalog bogat ilustrat, în engleză și română, precum și de monografia Andrzej Wróblewski. Exhibiting, ai cărei inițiatori sunt Magdalena Ziółkowska și Wojciech Grzybała de la Fundația Andrzej Wróblewski.
Sezonul cultural Polonia-România 2024-2025
Este o serie de evenimente artistice care se desfășoară pe parcursul a optsprezece luni în ambele țări, ca rezultat al cooperării dintre Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia și Institutul Adam Mickiewicz, cu sprijinul Institutului Polonez din București, al Ministerului Culturii din România și al Institutului Cultural Român. În cadrul Sezonului vor avea loc zeci de evenimente muzicale, teatrale, cinematografice, expoziționale și literare. Identitatea vizuală a Sezonului este rodul colaborării dintre un grup de studenți la grafică din Polonia și România; logoul a fost inspirat de semnele diacritice caracteristice celor două limbi provocatoare. La rândul său, dimensiunea vizuală este completată de sloganul „Vorbim aceeași limbă”, referindu-se la limbajul culturii, care permite cunoașterea și înțelegerea profundă în diversitatea formelor, a mijloacelor de exprimare și a tradițiilor. Programul complet al Sezonului poate fi consultat pe site-ul web al Institutului Adam Mickiewicz.
***
Institutul Adam Mickiewicz
Institutul Adam Mickiewicz este o instituție națională a cărei misiune este de a prezenta cultura și moștenirea poloneză într-un mediu internațional, inclusiv prin intermediul site-ului Culture.pl, care este actualizat zilnic și include cele mai interesante evenimente artistice. În cadrul activităților sale de până acum, Institutul a organizat peste 8000 de evenimente în întreaga lume, care au fost vizionate de aproape 60 de milioane de spectatori. Printre altele, a sprijinit dialogul internațional în domeniul artelor vizuale. Acest lucru pare deosebit de important într-un moment în care prezența și recunoașterea unui artist în lume determină nu numai valoarea artei sale, ci și impactul direct al acesteia. Activitățile Institutului includ inițiative expoziționale, promovarea evenimentelor artistice în sensul cel mai larg, inițierea și desfășurarea cu succes a proiectelor de cercetare și – în cooperare cu edituri internaționale – susținerea publicațiilor. De asemenea, acestea implică o cooperare constantă și activă cu parteneri străini: curatori, critici, galerii, ceea ce are ca rezultat direct prezența artiștilor polonezi la evenimente artistice recunoscute și le permite acestora să participe la rezidențe în străinătate.
Fundația Andrzej Wróblewski este o instituție înființată în 2012 de Magdalena Ziolkowska, Wojciech Grzybala și moștenitorii lui Andrzej Wróblewski – fiica artistului, Marta Wróblewska. Instituția este punctul culminant al celor douăzeci de ani în care aceasta din urmă a sprijinit organizații și curatori în realizarea a numeroase expoziții și publicații dedicate tatălui său. Magdalena Ziółkowska și Wojciech Grzybała sunt implicați în promovarea operei lui Wróblewski în Polonia și la nivel internațional încă din 2008. Proiectul lor comun, înainte de înființarea oficială a Fundației în 2012, a fost prima expoziție internațională individuală Andrzej Wróblewski. To the Margin and Back, organizată la Van Abbemuseum din Eindhoven.
În plus, fundația inițiază și organizează propriile expoziții, conferințe științifice și proiecte de cercetare internaționale; sprijină și co-organizează expoziții dedicate lui Andrzej Wróblewski în Polonia și în străinătate. De asemenea, este activă în domeniul editorial. Până în prezent, a realizat pe cont propriu sau a oferit sprijin substanțial pentru aproximativ 20 de proiecte privind viața și opera artistului. Printre cele mai recente realizări ale fundației se numără expoziția Andrzej Wróblewski. Sala de așteptare la Moderna galerija din Ljubljana (2020/21) și Tatry. Wróblewski, Karłowicz, Wyczółkowski prezentată la Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha din Cracovia (2023). Cel mai recent proiect este o monografie tematică dedicată diferitelor aspecte ale prezentării istorice și contemporane a operelor lui Andrzej Wróblewski și strategiilor curatoriale și de conservare, intitulată Andrzej Wróblewski. Exhibiting.
Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha
Când, în 1987, Andrzej Wajda, laureat al Premiului Kyoto, a inițiat, împreună cu Krystyna Zachwatowicz-Wajda, proiectul de a construi o „casă pentru colecția japoneză” în Cracovia (actualul Muzeu de Artă și Tehnică Japoneză Manggha), în contextul situației politice și economice din Polonia de atunci, ideea părea nerealistă și dincolo de orice imaginație. Cu toate acestea, decizia îndrăzneață și fără precedent a reprezentat continuarea unei idei extraordinare din urmă cu aproape 70 de ani, când Feliks „Manggha” Jasieński a hotărât să doneze națiunii poloneze o colecție de artă japoneză pe care o acumulase timp de decenii. Ideea colecționarului i-a inspirat pe fondatori, găsindu-și aproape imediat susținători, atât în Japonia, cât și în Polonia. Această acțiune excepțională a consolidat semnificativ relațiile dintre Polonia și Japonia.
Muzeul de Artă și Tehnică Japoneză Manggha, deschis în 1994, nu este doar întruchiparea unei idei mărețe, ci și susținătorul și continuatorul acesteia, ceea ce se manifestă, în primul rând, în activitatea multilaterală a instituției, precum: colectarea, dezvoltarea și punerea la dispoziție a colecțiilor sale, organizarea de expoziții, activități științifice și educaționale, cooperarea artistică și instituțională și, mai presus de toate, popularizarea exhaustivă a culturii Japoniei și a altor țări din Orientul Îndepărtat. Muzeul Manggha este un loc în care se întâlnesc și se întrepătrund culturi, idei, sisteme de gândire și sensibilități artistice. Totuși, mai presus de toate, este un spațiu deschis tuturor celor interesați de artă și de fenomenele lumii înconjurătoare văzute de aproape și de departe.
Muzeul Național Brukenthal
Cunoscut ca fiind cel mai vechi muzeu din Sud-Estul Europei, Muzeul Național Brukenthal, situat în Sibiu (Piața Mare nr. 4), în România, este renumit mai ales pentru importanta sa colecție de picturi, precum și pentru istoria sa bogată. Deschis oficial pentru public în 1817, Muzeul Brukenthal este primul muzeu deschis în România, devenind astăzi un important brand de țară. Palatul Brukenthal și colecțiile reunite de baronul Samuel von Brukenthal reprezintă nucleul actualului Muzeu Național Brukenthal. În prezent, muzeul gestionează peste 1.700.000 de obiecte de patrimoniu de importanță națională și internațională în domeniile: artă (europeană, română contemporană), bibliotecă, istorie, științele naturii, farmacie și vânătoare. Muzeul Național Brukenthal este o instituție relevantă la nivel local prin diversitatea expozițiilor permanente, prin zecile de expoziții temporare anuale și evenimente culturale organizate la sediul muzeului, dar și la nivel național, organizând anual aproximativ 10 expoziții în țară și în străinătate, dar și colaborări internaționale. Din 2020, Muzeul Național Brukenthal organizează cel mai mare festival de artă contemporană din Europa de Est, reunind sute de artiști contemporani din întreaga lume.
Accesul la vernisaj se face doar pe bază de invitație!
Invitațiile vor fi distribuite pe baza cererii care se va adresa pe email la secretariat@brukenthalmuseum.ro, în limita locurilor disponibile.
