Lecțiile de la școală de la orele de geografie nu prea mai au legătură cu realitatea în ce privește clima României. Vara aceasta deja a arătat că tendința ultimilor 30 de ani este de creștere a temperaturilor medii și înregistrării de fenomene extreme, adesea. Unii spun că este vrăjeală a elitei mondiale chestiunea încălzirii globale, că au mai fost veri foarte calde în istorie. Au fost, dar ocazional, nu ani la rând cu creșterea constantă a temperaturii medii atât de rapidă.
Acum doi ani, vara în Marea Britanie a luat prin suprindere pe toată lumea. Zonă cunoscută pentru ploi dese și vreme răcoroasă chiar și vara, în anul 2022 a fost cea mai caldă din istoria Angliei cu temperaturi de 40 de grade Celsius.
Furtunile din ultimii ani din Germania și Italia fac ravagii cu inundații și alunecări de teren.
În Australia, iarna (ei fiind în emisfera sudică au anotimpurile invers) aceasta a nins… ceea ce este o premieră.
Exemplele de pe glob pot continua, dar le-ați văzut și voi pe internet sau la tv. Problema este că apar dezinformările grosolane. Un ziar de la București a promovat o știre vara asta prin care spunea că la București în 16 iulie 1931 au fost 60 de grade Celsius. Aiurea! Specialiștii au arătat că au fost 38 de grade. Dar astfel de intoxicări cu informații false despre vreme nu ajută.
Este, însă, de analizat, anumite corelații între schimbări climatice majore și evenimente istorice. Se știe și în istoria antică, dar și în cea modernă și contemporană că mari evenimente climatice influențează direct sau indirect evenimente din istoria omenirii. Și nu din cele bune.
Unii spun că este o corelație și între climă și marea cădere financiară din 1931. Alții că este pură coincidență. Sau că seceta mare ce a venit asupra României imediat după venirea comuniștilor la putere ar avea o însemnătate. Merită analizat, dar cu mare grijă pentru a cădea în alte pante ale teoriilor. Dar este clar că o perioadă de secetă prelungită afectează agricultura și creșterea animalelor. Și țări care se bazează preponderent pe asta în cadrul economiei naționale vor fi dur afectate.
Vremea bună și alți factori ca internetul au dus la o expozie a turismului mondial. Deci prilej de bucurie pentru afaceri. Nu atât în România care nu se găsește în primele 30 de țări din lume la acest capitol al atragerii turiștilor străini, deși vecinii noștri unguri sunt acolo. Și potențialul turistic natural este mult mai mare la noi. Doar că suntem mult mai corupți la nivel guvernamental și nu se investește în promovarea reală a țării. Plus că ne-am scumpit ca nație așa mult în ultimii ani, încât turiștii fug de noi că este mai ieftin să meargă la Paris!
Exemplele de influență a climei asupra diferitor părți ale economiei sunt multiple. Am ales doar două. Cert este că nu putem nega încălzirea globală și efectele ei asupra României. Și această încălzire va continua. Va trebui să ne adaptăm ca nație la noile condiții climatice și din punct de vedere economic, dar și al viețuirii. Altfel riscăm să mai punem un cui la sicriul economic național la care cei de la Guvernare bat de zor piroane de ani buni.
