12.3 C
Sibiu
vineri, 20 septembrie, 2024

Noi măsuri pentru combaterea violenţei în sălile de clasă. Victimele bullyingului vor beneficia de şedinţe de terapie decontate de stat

Știri din Județ

Înainte de începerea şcolii, Guvernul anunţă noi măsuri pentru combaterea violenţei în sălile de clasă. Pe lângă cursuri de formare pentru profesori, copiii care sunt victimele bullyingului vor beneficia şi de şedinţe de terapie decontate de stat.

Publicat luni în Monitorul Oficial, noul plan se va implementa pe parcursul a trei ani, incluzând măsuri pentru creșterea siguranței în școli, promovarea stării de bine prin proiecte educaționale, reducerea cazurilor de violență și îmbunătățirea competențelor personalului didactic prin formare profesională adecvată subiectului.  

PLANUL NAŢIONAL DE COMBATERE A VIOLENŢEI ŞCOLARE – un instrument necesar

Planul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065 din 28 august 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, are ca și obiectiv central, potrivit Legii  învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, prevenirea şi combaterea violenţei şcolare prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate şi conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică -bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi a personalului din sistemul educaţional.

Violenţa în şcoli nu este un fenomen social nou. Totuşi, acest fenomen este astăzi mai vizibil şi mai extins, în cea mai mare parte datorită accesului general la internet şi tehnologie, a lipsei de consiliere socio-emoţională, a lipsei de resurse/capacitate a unor copii şi adolescenţi de a-şi gestiona propriile emoţii. Alte motive sunt legate de creşterea numărului de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care sunt lăsaţi în grija bunicilor/aparţinătorilor, creşterea numărului de probleme socio-emoţionale ale copiilor şi adolescenţilor, ca urmare a perioadei COVID 19 etc.

O diversitate de forme de violenţă, aduse la cunoştinţa publicului, reprezintă expresia vizibilă a unui stil de relaţionare şi a unui comportament social care valorizează, aparent pozitiv, violenţa, în detrimentul adoptării unor strategii de gestionare şi rezolvare a conflictelor.

Aspectele de educaţie juridică ar fi de natură să îi conştientizeze pe copii şi cadrele didactice atât asupra consecinţelor legate de propriile acţiuni/inacţiuni, cât şi asupra modului specific de acţiune în situaţiile în care aceştia se confruntă cu violenţa şcolară.

Planul naţional de combatere a violentei şcolare vizează:

a)cazuri de violenţă între preşcolari/elevi;

b)cazuri de violenţă exercitată de personalul şcolii asupra antepreşcolarilor/ preşcolarilor/elevilor;

c)cazuri de violenţă a elevilor asupra personalului şcolii;

d)cazuri de violenţă a părinţilor în spaţiul şcolii, asupra personalului şcolii şi asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor;

e)cazuri de violenţă anti-şcoală.

Principiile generale pentru implementarea Planului naţional şi a planurilor locale de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar sunt:

a) Cunoaştere – Documentele reglatoare ale mediului educaţional trebuie promovate la nivelul tuturor actorilor şcolari şi anume: elevi, personalul şcolii, părinţi elev.

b) Centrarea pe copil – Toate măsurile au în vedere prioritizarea interesului superior al copilului.

c) Planificare – Derularea constantă a activităţilor de prevenire, identificare a situaţiilor de risc şi intervenţie rapidă pentru rezolvarea situaţiilor de violenţă.

d) Colaborare – Prevenirea şi combaterea violenţei şcolare necesită colaborarea şi efortul comun al şcolii cu serviciile de asistenţă socială, structurile MAI, respectiv : IGPR, IGJR, ANA, ANITP, autorităţile administraţiei publice locale, ONG-uri de profil şi alte entităţi din societatea civilă sau mediul de afaceri.

e) Comunicare – Comunicarea personală directă între şcoală, director- poliţie/ poliţistul de proximitate al şcolii sau poliţistul de la BSS – SPAS/DAS/DGASPC-asistent social sau psiholog.

f) Participare – Implicarea activă a elevilor în general, a consiliilor elevilor în special, în activităţile de prevenire şi combatere a violenţei şcolare.

g) Implicare – Starea de bine în unitatea de învăţământ este un rezultat al implicării personale a tuturor membrilor comunităţii şcolare : elevi, părinţi, personalul şcolii.

h) Asumare – Instituţiile responsabile şi persoanele direct implicate în implementarea măsurilor înţeleg responsabilitatea personală de a preveni orice formă de violenţă şi de a raporta orice formă de abuz asupra copiilor şi asupra personalului şcolii.

i) Intervenţie – Obligaţia de a interveni imediat în cazuri de violenţă prevalează în faţa altor interese şi responsabilităţi.

j) Adaptare – Fenomenul violenţei este unul complex şi în permanentă schimbare; sunt necesare monitorizarea permanentă a manifestărilor specifice la nivelul şcolii, informarea constantă cu privire la această problematică şi adaptarea periodică şi rapidă planurilor locale de prevenire şi combatere a violenţei.

k) Evaluare – Sunt necesare monitorizarea şi evaluarea impactului acţiunilor de prevenire sau de combatere a situaţiilor de violenţă şcolară, pentru a urmări eficienţa acestora.

l) Accesibilizare – Este importantă asigurarea unei culturi organizaţionale la nivelul unităţilor de învăţământ în care orice membru al comunităţii şcolare poate raporta incidentele şi/sau îngrijorările referitoare la violenţa de orice fel, prin intermediul mecanismelor prietenoase şi accesibile tuturor.

Mai multe detalii, regăsiți în actul oficial atașat.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele Știri