Mai multe fotografii din arhiva AGERPRES, realizate în urmă cu jumătate de secol în timpul lucrărilor de construcţie şi inaugurării Transfăgărăşanului, au fost expuse vineri, în premieră, pe holurile Filarmonicii de Stat din Sibiu, unde a fost celebrat acest drum, unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume, şi printr-un concert vocal-simfonic „Opera E Passione”.
Potrivit organizatorilor, expoziţia şi concertul sunt dedicate aniversării a 50 de ani de la inaugurarea drumului alpin Transfăgărăşan şi au loc în avanpremiera Sibiu Opera Festival 2024.
Cele 28 de fotografii din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES vor putea fi vizionate pe tot parcursul lunii septembrie pe ecranele din foaierul Sălii Thalia.
„Pe 20 septembrie se împlineşte o jumătate de secol de la darea în folosinţă a Transfăgărăşanului, una dintre cele mai remarcabile realizări inginereşti cu care se mândreşte România. Indiferent dacă îl considerăm sau nu cel mai frumos din lume, aşa cum l-au numit realizatorii unei celebre emisiuni auto, ‘drumul dintre nori’ este un drum care uneşte, la propriu şi la figurat. Nu întâmplător, în 2019, când am venit la conducerea Filarmonicii de Stat Sibiu, am hotărât să înlocuim vechiul logo al instituţiei, care era o stilizare a Turnului Gros unde se află sediul nostru, cu o imagine care să arate că Filarmonica aparţine nu doar oraşului Sibiu, ci întregului judeţ. Am ales ca element central Transfăgărăşanul, iar această emblemă reflectă cum nu se poate mai potrivit aspiraţiile noastre pentru performanţă. Precum edificarea Transfăgărăşanului, pe care astăzi îl parcurgem de fiecare dată cu plăcere şi admiraţie, dezvoltarea Filarmonicii impune viziune strategică, muncă de echipă, calcule precise, efort, perseverenţă şi – uneori – chiar sacrificiu”, a transmis managerul Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijorul Cristian Lupeş.
Concertul „Opera E Passione” va fi susţinut, în aceeaşi formulă, sâmbătă, 21 septembrie, de la orele 19,00, la Agnita, în cadrul proiectului „Picnic muzical”.
Construit între anii 1970-1974, la realizarea spectaculosului drum, care a implicat şi numeroase sacrificii, ”au lucrat mii de oameni (…) militarii forţelor armate, unităţi de genişti, care au adus o contribuţie hotărâtoare la realizarea Transfăgărăşanului” şi ”mii de muncitori, mineri, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi la unităţile Ministerelor Energiei Electrice, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor”, potrivit relatărilor presei de la acea vreme (”România Liberă”, 21 septembrie 1974).
Transfăgărăşanul (DN7C), ce face legătura între două provincii istorice, Muntenia şi Transilvania, trece pe lângă Barajul Vidraru şi continuă spre cota 2000, prin golul alpin, către înălţimile Făgăraşului. De aici, şoseaua coboară către Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu, unde se intersectează cu DN1. Drumul în rampă, se remarcă atât prin serpentinele sale năucitoare, prin înălţimea la care se află, ajungând la o altitudine de 2.034 de metri, cât şi prin peisajele pitoreşti ce îl înconjoară, potrivit https://www.cjarges.ro/.
Sursa: AGERPRES
