Sibiul a marcat astăzi printr-un seminar Zilele Europene ale Patrimoniului. Cu titlul „Patrimoniul sibian încotro?” specialiști din Direcția de Cultură și Poliția Sibiu au abordat tematica în prezența unui public format din arhitecți, angajați ai Direcției de Cultură, arheologi, muzeografi. Dar finalitatea a lipsit. Discursurile au fost adesea critice la situația patrimoniului sibian, s-a pus des „degetul pe rană”, dar atât. Concluzia a fost că problema este amplă și ține de cei de mai sus, din ministere.
Dan Nanu, directorul Direcției județene de cultură Sibiu, inițiatorul evenimentului a abordat legislația în domeniul patrimoniului, dar a fost și critic la adresa primăriilor din județ. El a punctat faptul că multe primării nu marchează zonele protejate ale monumentelor. Cel mai cras exemplu în acest sens fiind Primăria Sibiu. A punctat că la Mediaș, Agnita și Cisnădie aceste zone de protecție sunt marcate. A criticat primăriile, mai ales din rural, care nu marchează clădirile monumente istorice sau care trec peste avizele necesare de la Direcția de Cultură.
Nanu a exemplificat cazul cantoanelor de la calea ferată a Mocăniței, recent vândute de cei de la CFR la diverse persoane, fără a oferi statului dreptul de preempțiune, conform legii. Nanu consideră că respectivele contracte sunt lovite de nulitate. Dar a constatat că primăriile le-au acceptat la întabularea pe noii proprietari.
Radu Părean, printre puținii polițiști din țară specializat pe patrimoniu
La începutul anilor 2000, România intra în rândul lumii și adopta o legislație în domeniul patrimoniului. Apoi s-au creat și compartimente în Inspectoratele Județene de Poliție pentru acest domeniu cu specialiști din exterior. Așa a ajuns istoricul Radu Părean să se angajeze în Poliție. Dar din avântul inițial al statului, până astăzi, Părean este printre puținii ofițeri de poliție rămași pe domeniul patrimoniului în țară. Iar compartimentul este format din …. persoana lui!
Prezent la eveniment, Radu Părean a arătat exemple de probleme cu care se confruntă în activitatea sa de identificare a distrugerilor de patrimoniu imobil și a furturilor de patrimoniu mobil. Părean a fost critic la adresa nepăsării autorităților locale privind soarta monumentelor istorice. El a observat în ultimii ani că Biserica Ortodoxă și-a inventariat și ține sub control situația obiectelor deținute de patrimoniu. Nu la fel stau lucrurile la Biserica Evanghelică. Aceasta are pe mână valori inestimabile de patrimoniu mobil, dar nepăzite. Părean a dat exemplu unui clopot de 350 de kg găsit de el într-un depozit de fier vechi din Sibiu. A mers pe firul intermediarilor și a aflat că era clopotul Bisericii Evanghelice din Dobârca. Apoi a găsit tot de acolo furate cărți vechi… în Tîrgul Obor. Dar NIMENI nu a anunțat poliția de vreun furt de la această biserică.
