Ioana Radu (consultant financiar, 42 de ani, din Sibiu) și Ovidiu Sulițanu (jurist, 23 de ani, din Brașov), doi tineri pasionați anunță o nouă forță progresistă în politica românească intitulată „Mișcarea SENS” – o alternativă verde și progresistă, menită să restabilească coeziunea socială și să abordeze discriminările persistente din societate.
Redăm mai jos comunicatul de presă transmis:
Cine suntem noi și de ce ne facem loc în sistem?
Ioana Radu: Mișcarea tinerilor voluntari SENS a apărut ca reacție naturală la un sistem politic și social ostil dezvoltării generației noastre, sistem marcat de lupte sterile între partidele politice și dezbinare, fără a ține cont de necesitățile cetățenilor. Tonul mișcării s-a dat la Sibiu, cu contribuția întregii țări. Suntem o forță nu neaparat numerică, însă puternică. Resimțim în mod negativ divizarea societății și discriminările care persistă în foarte multe domenii: cele de gen, în privința copiilor/persoanelor cu dizabilități, în baza unor criterii socio-economice, a etniilor, cultelor religioase și orientării sexuale. Lipsa de coeziune în societate duce din punctul nostru de vedere la risipa resurselor și la distrugere pe toate planurile. Tocmai de aceea noi susținem o politică incluzivă în tot ceea ce privește factorul uman! Un exemplu plastic ar fi constelațiile familiale dezvoltate de Bert Hellinger, care au evidențiat efectele devastatoare ale excluziunilor în sistemele familiale; noi atragem atenția că același efect nefast îl au toate excluziunile practicate în societate, oricum le-am privi și la orice nivel!
Am observat din discuțiile purtate cu oamenii faptul că pentru marea lor majoritate nu mai există speranță, că trec printr-un stadiu cronic de neajutorare învățată, de demotivare accentuată și absența oricărei dorințe de implicare. Nu luăm această poziționare într-un mod personal, deoarece înțelegem reacțiile societății civile, care timp de aproape 35 de ani de democrație a fost „parcată” undeva pe marginea drumului. Noi dimpotrivă, punem preț pe implicarea cetățenilor, iar un exemplu viu că acest fapt chiar poate produce schimbări este reușita lui Nicu Ștefănuță ca independent la europarlamentare, cu aportul voluntariatului tinerilor. Cunoaștem și alte cazuri unde grupuri mici de cetățeni au reușit să stopeze măsuri ale administrației, contrare intereselor comunităților lor, cum este cazul Grupului Civic de la Tei din Mediaș, compus din câțiva pensionari, care au reușit să se opună în câteva rânduri tăierii parcului orașului. Aceste exemple demonstrează că schimbarea este posibilă, dar depinde foarte mult și de cetățeni!
Ovidiu Sulițanu: Suntem o comunitate nou formată în jurul independentului Nicu Ștefănuță, pe care l-am susținut în primăvară și i-am dus vocea în toate colțurile țării, reușind ca în aproape toate localitățile din România să obținem măcar un vot. Suntem peste 1000 de voluntari tineri care se află la prima sau a doua experiență de vot și cerem politici verzi pe care să le alegem, fără să cântărim răul cel mai mic de această dată! Vrem să creăm o alternativă adevărată de stânga, progresistă europeană și să împlinim cele zece puncte ale campaniei progresiste ale lui Nicu Ștefănuță, ca alternativă modernă față de curentele conservatoare și de extremă dreaptă, care împânzesc continentul european.
Nu vrem să fim un “alt partid” și atât
Ioana Radu: În cadrul organizației noastre, prioritar este programul SENS, verde și progresist. Toate celelalte decurg din acest program asumat și din acest motiv, membrii mișcării noastre sunt 100% angajați pe punctele programului și, cel mai important: au un profil personal autentic progresist. Organizația este compusă majoritar din tineri onești, media de vârstă fiind de 33 de ani și tendința fiind în scădere chiar, tineri care nu au mai avut tangențe cu alte partide politice, fiind dornici de a face o diferență și de a produce schimbare!
Ovidiu Sulițanu: Puteți să vă dați seama că noi, voluntarii SENS, avem planuri serioase, deoarece venim cu soluții. Candidații SENS au venit în față cu programe concrete de reformă în domenii cheie, cum sunt sănătatea mentală, educația, protecția mediului, drepturile umane, conumul problematic de droguri și sistemul de impozitare. Am propus petiții și inițiative care să rezolve crize sociale, cum este cea a locuințelor în cazul tinerilor, decontarea psihoterapiei și garantarea dreptului femeii la avort. Ne bucură și ne întristează în același timp că soluțiile oferite de noi au fost preluate sub diverse forme de către mai mulți actori politici, fiind mai mult ca siguri că aceștia nu își vor duce la bun sfârșit promisiunile.
Domeniile în care suntem capabili să ne implicăm
Ioana Radu: În organizația noastră, fiecare membru contribuie în funcție de experiențele proprii și în funcție de domeniile față de care rezonează cel mai bine. Domeniile în care personal am experiență și pot să mă implic sunt politicile de mediu, educația, sănătatea mentală, drepturile umane și cel financiar (consultanță, instrumente financiare digitale – blockchain și fonduri europene).
Ovidiu Sulițanu: Domeniile în care mă regăsesc sunt politicile de conservare de mediu puse în slujba omului, de asemenea doresc alături de colegii mei să sortăm legea electorală într-un mod cât mai accesibil, astfel încât să fie codificată și să îmbrace forma legii organice. Avem nevoie de o reprezentare mai bună în segmentul partidelor, obiectiv pe care nu îl vom putea îndeplini decât dacă reușim întâi de toate să scădem efortul colectării semnăturilor.
PROGRAMUL POLITIC SENS, prezentat de Ioana și Ovidiu
Programul progresist SENS are la bază zece principii pentru o societate modernă, în care fiecare om și fiecare comunitate își pot dezvolta potențialul: libertate individuală, responsabilitate personală/răspundere colectivă, solidaritate, echitate socială, economie justă, egalitate, diversitate și incluziune, calitatea vieții, democrație participativă, distribuția puterii și încredere în viitor. Puteți regăsi integral programul mișcării SENS pe website-ul oficial: https://www.cusens.eu/acasa#program.
Vom acționa asupra celor mai stringente probleme ale societății românești: criza locuințelor, poluarea, drepturile femeilor, sănătatea mentală, discriminarea, transportul feroviar, colectarea impozitelor, spațiile verzi din orașe, consumul tot mai problematic de droguri și calitatea hranei.
1. Locuința nu e un moft, ci un drept!
Deși afacerile din domeniul imobiliar au atins culmi record, societatea românească resimte puternic o criză a locuințelor, atingând mai ales segmentul tânăr de vârstă. România se confruntă cu cel mai mare regim de deprivare a locuințelor din UE, acest fapt fiind vizibil reflectat în piața imobiliară. Comunitățile vulnerabile, atât din mediul rural, cât și urban, trăiesc în locuințe neconforme și cu infrastructură inadecvată, gospodăriile cu venituri mici trăiesc în condiții precare, cheltuind disproporționat pe locuință, iar 36% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluzine socială.
Ce ne propunem? Dreptul la locuință să fie garantat prin constituție, locuințe sociale acum, acces crescut la spații de locuit, stabilizarea pieței imobiliare, investiții sustenabile, o nouă lege a chiriașului și protecție legală, condiții adecvate pentru închirierea spațiului, combaterea chiriilor “la negru”, investiții consistente în căminele studențești.
2. Aer respirabil în orașele noastre!
Observăm cu toții accentul pus de către administrația publică pe transportul individual, în milioane de autoturisme, fapt ce ostilizează mediul urban și face ca spațiile de coabitare ale omului în interiorul orașului să fie mai puține, mai gălăgioase și neprietenoase cu vârsnicii și copiii. Propunem întrebarea: unde ne jucam noi când eram copii și cum arată același loc în momentul actual? Infrastructura pentru transportul individual ocupă foarte mult spațiu și buget, care poate fi redistribuit în cote minore transportului alternativ, astfel încât să promovăm un stil de viață mai eficient, mai sănătos, mai ecologic, compatibil cu numărul populației din orașele moderne.
Ce ne propunem? Transport public urban gratuit, infrastructură ciclistă și infrastructură pietonală.
3. Dreptul la avort
În România, dreptul la avort este garantat de lege, dar nu este accesibil. Multe cadre medicale refuză furnizarea serviciului medical pe baza unor considerente religioase, fenomen pe care îl regăsim extraordinar de des în unitățile medicale de stat, lucru pe care îl putem respecta, dar în aceeași măsură trebuie respectat și dreptul persoanei de nu a deveni părinte sau prestarea serviciului în scop terapeutic, pentru a salva sau îmbunătăți viața persoanei.
Ce ne propunem? Educație sexuală, pentru că dreptul la avort nu înlătură riscurile unei sarcini nedorite sau neînțelegerea propriului corp, când acesta este bolnav sau are probleme. Decontarea măsurilor de protecție reproductivă: din păcate, foarte multe persoane din societatea românească își pun întrebarea dacă își permit ,,moftul” de a se proteja sau mai bine de a lua o pâine copiilor.
4. Sănătatea mentală e sănătate!
Minim 30 de ședințe de terapie decontată, 9 ședințe de consiliere psihologică, cam asta implică programul nostru de reformă, pe lângă transferul Colegiului Psihologilor din subordinea Ministerului Muncii și a întregii politici de sănătate mentală în cel al Ministerului Sănătății, cum ar fi firesc. Este momentul să înțelegem că sănătatea mintală este un factor cheie pentru calitatea vieții, iar în lipsa unei administrări coerente a capitolului “sănătate mentală”, interacțiunile socio-umane sunt vizibil afectate. Mersul la psiholog ar trebui să fie decontat de către stat în mod direct, fără a se ajunge la psihiatru. Acestă măsură este un mod de a face mai ușor si mai puțin birocratic mersul la psiholog.
Ce ne propunem? Minim 30 de ședințe de de terapie pe an decontate de către stat, 9 de consiliere psihologică și terapie pe termen lung, chiar pe viață cazurilor speciale, la psihologi înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
5. Dreptul la parteneriatul civil acum!
Ne confruntăm cu următoarea afirmație: ,,Societatea nu este încă pregătită, nu este momentul oportun”. Niciodată societatea nu va fi gata, mereu vor fi voci împotrivă pe absolut orice subiect, pentru că aceasta este societatea deomocratică și este bine să fie așa, dar drepturile umane nu se discută! ,,Iubirea este iubire” și îi încurajăm pe cei care încă înclină împotrivă acestui drept fundamental să se gândească ce înseamnă iubirea pentru ei în afara dormitorului. Statul ar trebui să recunoască aceste familii prin parteneriatul civil, pentru a le oferi acestor familii din comunitatea LGBTQIA+ protecția necesară și posibilitatea de a exercita acte juridice în numele partenerului, asemenea familiior recunoscute legal.
Ce ne propunem? Acceptare, incluziune pe bune, parteneriat civil.
6. Mai puțin timp petrecut în tren, mai mult transport feroviar de calitate
Dorim să folosim eficența ridicată a transportului pe calea ferată pentru a dezvolta inteligent și eficient transportul persoanelor și mărfurilor. Este firesc ca și în România transportul feroviar să fie decent și rapid, ca în Uniunea Europeană.
Ce ne propunem? Zece căi ferate de mare viteză până în 2045, alături de un sistem de transport public modern, eficient și accesibil tuturor.
7. Impozitare progresivă, taxarea marilor averi
Vrem o povară fiscală echitabilă și servicii publice de calitate pentru o tranziție economică justă și un viitor mai bun. Cota unică este o soluție fiscală învechită, care nu reflectă adevărul în viața reală. Este momentul ca în era digitală să creăm un sistem nou, care să pună în balanță prețul muncii și taxarea acesteia într-un mod etic.
Ce ne propunem? Taxare fiscală progresivă.
8. Restaurăm natura, protejăm spațiile verzi și ne luptăm pe bune pentru contracararea schimbărilor climatice!
Deceniul trei al mileniului în care trăim ne pune față în față cu „păcatele” exploatării și consumului excesiv, în moduri lipsite de considerație față de mediul înconjurător, la nivel global. La nivel de stat trebuie să ne pregătim și să sprijinim grupurile sociale și comunitățile afectate de schimbările climatice. Trăim în acest moment deceniul care ne a va oferi recorduri peste recorduri, fie de veri din ce în ce mai fierbinți, fie cu precipitații concentrate sub forma furtunilor, care totuși vor fi mai mici numeric față de anul precedent.
Ce ne propunem? Înlocuirea energiei convenționale cu cea verde, un minim de 30 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare cetățean și accent pe controlul emisilor.
9. Dezincriminarea substanțelor psihoactive
Legalizarea medicinală și recreațională controlată, concomitent cu eliminarea reclamelor la tutun și la derivate din tutun și alcool reprezintă o prioritate pentru SENS. Statul român duce momentan un război împotriva drogurilor, expunând persoanele consumatoare de substanțe multor riscuri sau traume mult mai mari în urma proceselor penale, decât ale consumului propriu-zis. Prin politica actuală pe care o duce statul, sunt pedepsiți consumatorii sau micii distribuitori, lăsând la o parte marea problemă de fapt: ,,De unde apar drogurile în țară? Cine sunt marii distribuitori? Ce se întâmplă cu banii din droguri și unde ajung?” Aceste politici de austeritate încurajează consumul de substanțe psihoactive mult mai periculoase, cresc consumul compulsiv sau reduc disponibilitatea și accesabilitatea la servicii psiho-medico-sociale și am enumerat doar o parte dintre efectele lor.
Ce ne propunem? Modificări legislative care să facă delimitarea clară între posesia în vederea consumului și posesia în vederea traficului, în special al traficului mare, cu o reglementare mult mai clară și suport specializat asigurat pentru dependenții de alcool și de droguri.
10. Fără pesticide în mâncare!
Vrem agricultură sustenabilă și sprijin pentru micii agricultori! Am înțeles faptul că agricultura se poate face și în moduri care să nu sărăcească pământul de nutrienți, astfel încât să nu necesite îngrășăminte chimice sau pesticide periculoase pentru a putea menține recolta bogată. Aceste nevoi ale agriculturii pot fi ameliorate prin soluții precum plantarea diferitor soiuri de plante pe aceleași teren sau recoltă mixtă. Micii agricultori, în majoritatea cazurilor, nu își găsesc loc pe piața din România, fiind sufocați de agricultorii foarte mari din țară sau de importuri. Vrem să schimbăm acest lucru prin oferirea subvențiilor micilor producători.
Ce ne propunem? Oferirea de fonduri în mod prioritar micilor agricultori, interzicerea pesticidelor în agricultura de masă.
