De vineri, 13 decembrie, până pe 29 decembrie 2024, Sala cu arcade a Palatului Brukenthal din Sibiu te invită să descoperi „Natura noastră”. Această expoziție unică, curatoriată de Alexandru-Ilie Munteanu, prezintă o colecție impresionantă de hărți din secolele XIX-XX, fiecare cu propria poveste despre știință, turism sau propagandă. Vernisajul are loc pe 13 decembrie, ora 14.00.
Expoziția aduce în fața vizitatorilor o selecție de hărți din colecția de Cartografie a bibliotecii Muzeului Național Brukenthal, ilustrativă pentru patru ramificații pe care le-a dezvoltat cartografia în cursul secolelor XIX-XX. Mai exact, vor putea fi văzute hărți de știință și resurse, de comunicare și explorare, cultură și turism și, nu în ultimul rând, de politică și propagandă.
Prima secțiune a expoziției este una introductivă. Ea oferă vizitatorilor exemple de hărți produse de câțiva dintre principalii actori de pe piață din secolul al XIX-lea. Pe lângă exemplare originale de hărți apărute sub egida Artaria & Comp. din Viena sau de la Institutul Geografic din Weimar, vor putea fi admirate și hărți apărute pe actualul teritoriu al României, cum ar fi Charta Marelui Principatu Transilvania, realizată de Spiridon Fetti și tipărită la Sibiu în 1862, în strânsă legătură cu fondarea ASTREI.
În secțiunea dedicată hărților de știință și resurse, vor putea fi admirate, de exemplu, o hartă cu producția și distribuția ceaiului pe glob, alta a centralelor electrice din România interbelică ș.a.
Partea dedicată comunicării și explorării se axează pe hărți ale căilor ferate. Vorbim, de exemplu, despre o hartă a Căilor Ferate Române din perioada interbelică, precum și alte hărți de transport feroviar european, apărute în plină dezvoltare a acestei noi tehnologii . Tot aici este inclusă o hartă a telegrafului trans-atlantic de la începutul secolului XX.
Deși călătoriile de loisir sunt o practică veche, cartografia a cunoscut în secolul al XIX-lea o specializare și dezvoltare remarcabile în ceea ce înseamnă hărțile turistice, fie ele urbane sau chiar montane. Pe lângă planuri de orașe precum cel al Brașovului sau al Budapestei, un călător din secolul al XIX-lea în Europa Centrală putea să aibă la dispoziția sa și o hartă de orientare în Expoziția Mondială de la Viena din 1873.
Secolul XX a fost unul dintre cele mai traumatice din istorie. Desigur că și cartografia a fost atinsă de ideologiile și, după cum le numea Eric Voegelin, religiile politice ale vremii. În secțiunea hărților de propagandă, vor putea fi văzute câteva exemplare deosebit de interesante, grăitoare pentru naționalismul și imperialismul secolului XX.
