Atâția ani se împlinesc, astăzi, 22 decembrie de la momentul primei zile de libertate câștigată în 1989. Unii o numesc astăzi lovitură de stat, alții o mișcare haotică, o întâmplare, dar pentru majoritatea rămâne Revoluția Română. Momentul acela când oamenii mai făceau revoluții în stradă, nu pe Tik-Tok.
Au trecut 35 de ani și avem plusuri și minusuri față de atunci. Plusurile sunt mult mai multe, majoritar absolute aș spune eu. Dar avem și minusuri. Cel mai mare minus față de 1989 este educația precară a cetățenilor României. Am ajuns de la un grad uriaș de alfabetizare și educare de top, la unul din cele mai slabe în Europa.
Iar dintre plusuri, pentru mine cel mai important este exprimarea liberă. Ca jurnalist am pledat pentru ea de 30 de ani. Și nu aș renunța la ea. Dar, tragic, sunt români dispuși să sascrifice democrație, libertatea, pentru un stomac mai plin și o lene mai mare, susținută de stat cu ajutoare sociale.
Toți cei care astăzi spun că înainte de 1989 era mai bine sunt leneși sau incapabili să se adapteze capitalismului. Așteaptă mereu ajutorul statului. Mă disperă să văd oameni în putere, sănătoși, cum merg la primării să ceară ajutor de încălzire sau alte ajutoare. Cum aleargă să își facă te miri ce acte medicale sau sociale să mai piște ceva de la stat. Dar la muncă, pe când mergeți?
Și mai grav, noua generație visează mălai pe internet și cred că se pot îmbogăți rapid din jocuri și stat degeaba pe online la TikTok. Dar la muncă, voi când mergeți? La ăștia dacă le dai un ciocan în mână vor sta 10 minute să se minuneze ce e ăla, și nu îl vor ține de coadă…
După 35 de ani, mai sunt români destul de mulți, care nu reușesc să iasă din mentalitatea comunistă în care statul are grijă de tine. Capitalismul nu este despre statul matern cu cetățenii săi, este despre capital, este despre investiții, riscuri, dar mai ales este despre muncă. Și aceea muncă făcută de tine pentru că vrei, nu pentru că te obligă cineva. Ori asta încă nu prea vedem la mulți concetățeni.
35 de ani, marcați oficial de autoritățile de la Sibiu vineri, în programul de lucru. Deja m-am obișnuit ca administrația locală, centrală să nu îi mai pese de sărbători. Rând pe rând, la Sibiu, toate au fost mutate din week-end, dacă picau în week-end. A mai rămas Ziua Națională. Dar, cine știe… o mută și pe aia. Atâta delăsare la nivel instituțional ca în România mai rar vezi în Europa. Poate în Africa. Este nevoie de marea schimbare a instituțiilor statului la 35 de ani. Dar una reală. Sincer, am pledat mereu pentru reducerea la jumătate a bugetarilor, dar prin reducerea instituțiilor și reducerea birocrației. Mai ales că suntem în plin impas economic.
35 de ani înseamnă deja două generații. Mulți români în viață astăzi s-au născut în preajma Revoluției. Au auzit de ea din cărți sau de pe internet, asta dacă au auzit. Noua generație, în majoritate, habar nu are ce e aia Revoluție și când a fost. Nici nu le pasă cum am ajuns să ne bucurăm de toate astăzi și datorită cui…
