Academicianul Dr. Paul Niedermaier și-a exprimat punctul de vedere cu privire la Proiectul de Hotărâre Nr. 30, aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Sibiu din 27 februarie 2025, referitor la documentația de urbanism pentru construirea unei clădiri de birouri pe strada Xenopol nr. 16. Într-un comunicat oficial, acesta a menționat impactul pe care noua construcție l-ar putea avea asupra centrului istoric al Sibiului, în special asupra vizibilității Catedralei Mitropoliei Ardealului. Niedermaier avertizează că ridicarea unei clădiri în acest spațiu ar reprezenta o pierdere irecuperabilă pentru patrimoniul cultural, susținând necesitatea păstrării deschiderii vizuale spre monument.
Redăm mai jos punctul de vedere transmis:
Considerații privind PUZ-ul pentru clădirea de birouri de lângă parcajul hotelului Împăratul Romanilor
Existând o curte neconstruită lângă parcajul hotelului Împăratul Romanilor, a apărut intenția de a construi acolo o clădire de birouri. Amplasamentul fiind ultracentral este de presupus că se vor putea obține pentru spațiile respective chirii foarte ridicate. Este practic singurul loc sibian cu front neconstruit spre spațiul public. În plus, centrul istoric al Sibiului având calitatea de zonă istorică protejată, este aproape imposibil să se înlocuiască, într-un alt loc, o construcție modestă printr-o clădire modernă. În cazul de față, conform reglementărilor în vigoare, pentru ridicarea unei construcții este necesară elaborarea și aprobarea în prealabil a unui PUZ. Acesta s-a elaborat, dar, probabil din intenția beneficiarului, care își dă seama de problematica zonei, partea de analiză adâncită a PUZ-ului nu a insistat asupra întregii zone, evitându-se prezentarea mai detaliată a subzonei ceva mai îndepărtate, care pune însă probleme cu totul deosebite.
Aceste probleme rezultă din existanța, acolo, a catedralei Mitropoliei Ardealului „Sfânta Treime, Constantin și Elena” care constituie un centru spiritual al întregului oraș. În cazul locurilor românești-ortodoxe deosebit de sfinte, există un spațiu liniștit de contemplare și meditație religioasă în jurul bisericii, spațiu delimitat de chiliile și alte anexe mănăstirești – ne gândim de exemplu la Mănăstirea Horezu din Țara Românească sau la Mănăstirea Neamț din Moldova – unde curțile fomează, în mod normal, părți integrante ale ansamblurilor respective. În cazul unei catedrale importante o asemenea delimitare totală, firește, nu a fost posibilă, dar ea este sugerată, aici, prin retragerea construcției de la aliniamentul frontului, iar delimitarea de spațiul intens circulat al străzii este sugerată prin gardul monumental – el însuși având caracterul de monument istoric.
Datorită acestei problematici firești, monumentul nu participă decât într-o măsură relativ redusă la imaginea centrului istoric. Există, astfel, o anumită discrepanță între importanța spirituală a ansamblului, și accentuarea acestuia în cadrul centrului. Această discrepanță este cu atât mai regretabilă cu cât monumentul cu naosul foarte mare, acoperit de o cupolă imensă – unică în țara noastră – și cu semicalotele de deasupra altarului și a absidelor laterale, ar trebuie să fie pusă în evidență. Totuși, cele două turnuri cu timpanul de deasupra pronaosului o ascund aproape cu desăvârșire. Ori, cupola ar trebui să constituie un element dominant în configurația Sibiului!
Cupola splendidă a catedralei
Singurul loc, în care cupola uriașă cu semicupolele deasupra și din jurul altarului ies în evidență constituie vederea peste micile grădini aferente străzilor Mitropoliei și Xenopol. Ridicarea unei clădiri relativ mari în breșa dintre cele două rânduri de case ar constitui o pierdere irecuperabilă pentru cultura românească – nu doar din Ardeal. Numai prin păstrarea complet liberă a breșei se păstrează acest element specific al Sibiului și nu numai.
Într-un viitor va fi posibilă o punere în valoare superioară a acestei imagini prin amenajarea unei alei pietonale, ușor curbate, și reducerea parțială, cu mare grijă, a plantațiilor din acel culoar, fără eliminarea ei. Acest spațiu ar putea și ar trebui să reflecte esența caracterului unui „spațiului mioritic”, conturat magistral de Lucian Blaga. Orice clădire ridicată în această breșă înseamnă o pierdere de neînlocuit pentru cultura românească!
Alternativa care se pune, este preferarea benficiarului, care poate obține prin ridicarea construcției beneficii substanțiale, sau păstrarea unei comori a culturii românești.
Acad. Paul Niedermaier
