Asta am auzit astăzi de la un tânăr politician local din Sibiu, aflat în funcții publice. Cumva, el crede cu tărie, că vina pentru toți analfabeții ajunși pe internet formatori de opinie și a tuturor agramaților comentatori online este a jurnaliștilor care au promovat nulități de-a lungul ultimilor 35 de ani. Dar oare așa este?
Deși în postura de jurnalist de 30 de ani, cred că pot exprima o opinie relativ obiectivă pe subiect. Este adevărat că unii au făcut presă de cancan la București, mai ales. Dar aceștia au reprezentat o mică parte a presei. Pădure fără uscături, nu este nicăieri. Nici în presa occidentală. Oare de ce ziarele de cancan de acolo nu au aceeași influență în rândul populației ca la noi? Care este diferența?
Vă spun eu! Diferența este accesul la educație și cultură a populației unei națiuni. Un popor îl poți evalua nu după presă și politicieni, ci, în primul rând, după nivelul de educație absolvit, nivelul de educație înțeles (eu fac diferența între absolventul de 8 clase și individul care a terminat 8 clase, dar a priceput primele 3 doar), nivelul de cultură prin indicatorul achiziția de cărți, bilete la teatru, bilete la muzeu etc. Ori la toate aceste capitole România a decăzut foarte mult în ultimii 35 de ani.
Cine este de vină? În primul rând conducătorii țării care nu au investit în cultură și educație. Aceste două domenii au fost lăsate mereu pe ultimul loc. Politicienii actuali și presa sunt reflexii ale populației și nivelului ei cultural – educațional. Nu poți să ai așteptări ca oamenii să digere presă de calitate, ci doar imagini video scurte și scandaloase, anti-sistem. Aici a fost adusă populația. Iar la vot este la fel. Degeaba se obosesc unii cu programe electorale, oamenii votează fața, carisma, vizibilitatea pe Tiktok etc. Forme fără fond, pentru că nici alegătorii nu mai au fond.
Așa că, să arunci în cârca presei problema lipsei de educație mi se pare de prost gust. Să dăm vina pe Guverne, pe politicieni, pe preoți, pe școli, pe… pe… Și mai la urmă și pe presă, pentru că media nu mai are rol formator de mult în România. Și nu poate să țină loc de școală.
Alegerile din 2024 și cele ce urmează anul acesta ne arată că nu mai contează esența, ideologia, inteligența, cunoașterea, ci doar propaganda, imaginile video rapide și mesajele multe și false, manipulatoare. Dacă politicienii români nu înțeleg să se adapteze, cum presa deja a făcut-o la aceste noi medii de comunicare, nu au nicio șansă. Și când pierd alegerile pot da vina pe oricine, inclusiv pe presă. Doar că vina le aparține exclusiv!
