În inima satului Rășinari, Muzeul Etnografic păstrează vie amintirea unei lumi arhaice. Între cele peste 1.500 de piese care alcătuiesc colecția, „Cartea de Aur” iese în evidență: două volume în care vizitatori de seamă, din țară și din străinătate, și-au notat impresiile încă din urmă cu aproape opt decenii.
Înainte de a ajunge la Rășinari, această colecție a fost găzduită în Sibiu, în locuința profesoarei Victoria Frățilă. Primele consemnări datează din 1946, anul în care profesorul Onisifor Ghibu, membru corespondent al Academiei Române, a vizitat muzeul improvizat în casa profesoarei și l-a descris ca „rod al unei munci de ani de zile și al marii iubiri pentru trecutul neamului nostru”.
Tot în 1946, preotul Emilian Cioran – tatăl filosofului Emil Cioran – vizita colecția și sublinia importanța educației prin tradiție, spunând că elevii ar trebui să învețe despre rădăcinile lor direct din muzeu. În 1948, preotul greco-catolic Pompeiu Onofreiu nota că se află în fața unui „monument nepieritor al generațiilor românești”.
Mutat de la Sibiu la Rășinari
Despre muzeul din Sibiu se cunosc puține detalii, însă în 1952, frații Barcianu donează casa familiei din Rășinari pentru a deveni sediul oficial al muzeului, evitând astfel transformarea acesteia în sediu pentru o cooperativă agricolă, conform planurilor regimului comunist.
„Muzeul Etnografic Rășinari a fost înființat oficial în 1952, pornind de la 562 de obiecte, majoritatea donate de Victoria Frățilă. Astăzi avem 1.510 piese expuse în clădirea Căminului Cultural, fiecare cu o poveste din trecutul comunei noastre”, explică muzeografa Raluca Iliuț.
Al doilea volum al „Cărții de Aur”, legat în piele de vițel, include impresii ale vizitatorilor din întreaga lume: Bulgaria, Iugoslavia, URSS, Germania, Grecia, SUA, Canada, China sau Cuba. În 1968, Cordelia Navarro, președinta Comisiei Naționale UNESCO din Cuba, a descris muzeul drept „o bijuterie reprezentativă a eforturilor poporului român pentru conservarea valorilor culturale”.
În 1972, jurnalistul american Robert Sammons de la „Town & Country” scria entuziasmat: „M-aș putea muta aici și aș fi complet fericit”. Tot atunci, o delegație militară din China aprecia munca românilor, lăudând „poporul harnic și talentat” și încheind vizita cu urarea: „Trăiască prietenia dintre poporul chinez și cel român!”.
Printre cei care au semnat în carte se numără și academicianul Eugen Simion, care, în mai 2010, descria muzeul ca „o istorie pe scurt a lumii rurale aici, sub Coasta Boacii”.
Trei încăperi pline de obiecte – cusături, icoane vechi, vase din ceramică, costume populare, manuscrise, unelte și obiecte casnice – păstrează moștenirea locului și vorbesc despre oamenii care le-au creat și păstrat cu grijă. Unul dintre cei care au înțeles profund acest mesaj, scriitorul Victor Eftimiu, nota în 1968: „Să dea dovadă, ca și înaintașii lor, de aceeași dragoste de locurile natale, de patriotism și iubire pentru folclorul românesc, atât de bogat și variat.”
Timp de aproape 80 de ani, intelectuali, clerici, jurnaliști, sportivi și simpli turiști din întreaga lume au semnat în „Cartea de Aur”. Toți au descoperit că în județul Sibiu, în Rășinari, tradiția încă trăiește – iar oamenii și locurile de aici rămân cu adevărat de poveste.
