Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve din clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, aflată de cinci zile în greva foamei în fața Ministerului Educației, a fost internată sâmbătă dimineață la Spitalul Universitar de Urgență din Capitală.
Aceasta a ajuns la spital în urma deteriorării stării sale de sănătate. Protestul său vizează condițiile legale în care elevii sunt obligați să susțină proba de limba maternă germană la examenul de Bacalaureat. Contactată de Edupedu.ro, Oana Rogojanu a declarat că intenționează să revină în fața ministerului imediat ce starea de sănătate îi va permite, reafirmând că nu va renunța la demersul său civic. Aceasta critică ferm poziția oficială a Ministerului Educației, calificând-o drept „dezamăgitoare” și lipsită de răspunsuri concrete privind respectarea cadrului legal în școlile cu statut de unități de învățământ în limba germană.
„Este profund dezamăgitor ca o instituție obligată să aplice legea alege, în continuare, să o relativizeze. Îmi reprezint fiica, un copil aflat în sistemul public de educație, nu într-un experiment”, a declarat mama elevei.
Protestul declanșat pe 29 aprilie aduce în atenție o problemă semnalată și de o investigație Edupedu: multe dintre liceele cu statut de unități de învățământ în limba germană nu oferă, în realitate, predare integrală în această limbă, așa cum cere legea. În cazul Colegiului „Brukenthal” din Sibiu, susține părintele, peste jumătate dintre materii sunt predate în limba română, iar cadrele didactice nu au calificarea necesară pentru predarea în limba germană.
În aceste condiții, susținerea probei E.b. de limba maternă la Bacalaureat ar fi nejustificată și ar pune elevii într-o situație dezavantajoasă, atrage atenția Rogojanu. Ea solicită Ministerului să găsească o soluție legală și echitabilă pentru sesiunea Bacalaureat 2025, cum ar fi posibilitatea ca proba la limba germană să fie opțională sau susținută ca limbă modernă.
Deși sesizările către Ministerul Educației și Consiliul pentru Combaterea Discriminării au fost transmise încă din noiembrie 2024, familia nu a primit, până acum, o soluție concretă. Potrivit părinților, continuarea acestei practici ar duce la emiterea unor diplome de Bacalaureat în condiții neconforme cu legea, afectând dreptul constituțional la educație și încrederea în sistemul de învățământ.
Ministerul Educației a reiterat recent, într-un răspuns public, că învățământul în limbile minorităților presupune ca toate disciplinele, cu excepția limbii române, să fie predate în limba maternă, dar părintele susține că această prevedere este aplicată formal, fără a reflecta realitatea din teren.
Situația rămâne deschisă, iar doamna Rogojanu anunță că va continua protestul până când Ministerul va oferi o soluție legală și aplicabilă în cazul liceelor care nu respectă obligațiile privind predarea în limba minorităților.
Scrisoarea mămicii după reacția Ministerului Educației
„Cu părere de rău, constat că răspunsul oficial al Ministerului publicat ieri nu diferă semnificativ de cel pe care l-am primit în cadrul întâlnirilor din 29 și 30 aprilie, și nici de cele primite în scris în urma sesizărilor începute în noiembrie 2024.
Este profund dezamăgitor ca o instituție obligată să aplice legea alege, în continuare, să o relativizeze. Mă aștept la un răspuns demn de un garant al legalității, nu la justificări care seamănă cu discuții de rețea socială.
Legea este clară. Încălcarea este documentată. Cine răspunde?
I. Ce spune legea
- 1995 – România ratifică Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale
→ Statul se obligă să asigure acces real, nediscriminatoriu, la educație în limba maternă. - 2011 – Legea educației nr. 1/2011, Art. 46(1):
→ „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.” Link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/265097 - 2023 – Noua lege a educației nr. 198/2023, Art. 60:
→ Aceeași formulare, nicio excepție introdusă. Link: edu.ro
II. Ce spune Ministerul Educației și Cercetării (OFICIAL)
„Prin învățământ cu predare în limbile minorităților naționale se înțelege tipul de învățământ în cadrul căruia toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română, respectiv tipul de învățământ pentru elevii aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă și cărora li se asigură, la cerere, ca discipline de studiu, limba și literatura maternă, istoria și tradițiile minorității naționale respective și educația muzicală.”
Link: https://www.edu.ro/invatamant-minoritati-nationale
→ Confirmă că „toate disciplinele se studiază în limba maternă” în unitățile de învățământ acreditate cu predare în limba minorităților.
→ Partea a doua a definiției se referă la situațiile excepționale în care nu există o unitate de învățământ cu predare în limba maternă, iar elevii minorităților învață în clase cu predare în română sau în altă limbă — caz în care pot solicita, la cerere, studierea limbii și literaturii materne, a istoriei și tradițiilor minorității, precum și educație muzicală specifică.
III. Ce se întâmplă în realitate
→ Majoritatea liceelor „cu predare în limba germană” NU respectă legea:
- Predarea se face preponderent în română.
- Statutul de liceu în limba minorității este formal, dar neonorat în practică.
Consecințe (în lanț):
- Liceu care funcționează cu statut declarat „cu predare în limba maternă”, dar nu respectă prevederile legii (nu toate disciplinele sunt predate în limba germană)
- => Obține aviz de funcționare în baza unei declarații neconforme cu realitatea
- => Se organizează ilegal proba de limba și literatura maternă (germană) la Bacalaureat
- => Elevii obțin diplome de Bacalaureat care includ proba la limba maternă, în condiții nelegale
- => Se ridică semne de întrebare cu privire la validitatea diplomelor și la respectarea dreptului constituțional la educație în limba maternă
- => Statul român nu respectă angajamentele internaționale privind protejarea minorităților
- => Încrederea în sistemul de educație și în legalitate este afectată
Nu sunt în fața Ministerului pentru un punct de vedere — cer aplicarea unei legi clare, în fața unei încălcări documentate.
Cer soluții corecte pentru sesiunea de Bacalaureat 2025: găsirea unei variante opționale pentru elevi, nu forțarea susținerii unei probe organizate ilegal.
Îmi reprezint fiica, un copil aflat în sistemul public de educație, nu într-un experiment”.
