În fiecare an, în prima zi de marți a lunii mai, este marcată Ziua Mondială a Astmului, sub egida Inițiativei Globale pentru Astm (GINA), inițiativă susținută în România de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică. Tema principală din 2025 – „Faceți tratamentul inhalator accesibil pentru TOȚI!” – readuce în prim-plan o problemă critică: astmul afectează din ce în ce mai multe persoane, iar accesul la tratamentele esențiale rămâne o provocare, inclusiv în România!
Conform datelor publicate de Institutului Național de Sănătate Publică, în România, incidența astmului este în creștere, înregistrându-se, în fiecare an 1,5 cazuri noi de boală la 1000 de persoane. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 260 de milioane de oameni suferă de astm la nivel global, iar anual sunt înregistrate aproximativ 450.000 de decese, în majoritatea cazurilor prevenibile. Asta înseamnă peste 1.000 de decese pe zi, la nivel global! (sursa: Global Burden of Disease)
Datele recente arată că 96% din decesele cauzate de astm se înregistrează în țări cu venituri mici și medii, unde lipsa disponibilității sau costurile ridicate ale terapiei inhalatorii, în special cele care conțin corticosteroizi, împiedică un control eficient al bolii. În mod alarmant, chiar și în țările cu venituri ridicate, costul tratamentelor esențiale rămâne o barieră majoră pentru mulți pacienți, ducând la episoade frecvente de exacerbări și spitalizări.
Un mediu tot mai toxic: poluarea și schimbările climatice alimentează criza astmului
Expunerea la poluanți atmosferici (PM2.5, oxizi de azot, ozon troposferic) și creșterea duratei sezonului de polen, cauzată de schimbările climatice, agravează simptomele și frecvența crizelor de astm. Orașele mari din România sunt printre cele mai afectate.
Consecința este inducerea și agravarea inflamației alergice în diverse organe – nas, bronhii – manifestată clinic prin exacerbarea rinitei, crize de astm mai frecvente și severe.
Astfel, pacienții cu astm devin tot mai vulnerabili în fața unui mediu instabil și nociv, ceea ce impune o adaptare a strategiilor de prevenție și tratament, precum și o abordare interdisciplinară care să integreze medicina, sănătatea publică și politicile de mediu. În lipsa unei terapii curative, reducerea expunerii la poluanți și adaptarea la noile condiții climatice devin componente esențiale în controlul pe termen lung al bolii.
Povara tăcută a astmului: costuri uriașe și vieți afectate
Astmul nu afectează doar sănătatea pacienților, ci și economia. În Europa, aproximativ 30 de milioane de persoane suferă de astm, iar costurile totale anuale pentru societate rezultate prin însumarea costurilor indirecte și directe legate de asistența medicală, în principal legate de tratamentul ambulatoriu, sunt estimate la aproximativ 34 de miliarde de euro, conform European Lung White Book.
Principalele simptome de astm sunt: tusea seacă sau productivă, respirație dificilă, senzația de apăsare la nivelul pieptului și respirație șuierătoare (wheezing). Aceste simptome pot fi însoțite de scăderea toleranței la efort, exacerbări nocturne care trezesc pacientul din somn, precum și de diminuarea generală a calității vieții.
Corticosteroizii inhalatori, în tratamentul astmului, sunt cheia controlului bolii și a prevenirii crizelor severe. Cu toate acestea, costurile tratamentului și lipsa compensării unor terapii esențiale, cum ar fi imunoterapia cu alergen, creează bariere în calea pacienților.
În România, autoritățile din domeniul medical au asigurat existența și compensarea principalelor tipuri de terapii pentru astm, de la formele ușoare până la cele severe, incluzând atât corticosteroizi inhalatori, ca atare sau în combinație cu bronhodilatatoare, cât și terapia biologică utilă formelor severe de astm. Disponibilitatea terapiilor personalizate, care includ terapiile biologice și imunoterapia cu alergen, ghidate de biomarkeri specifici, marchează tranziția de la un tratament simptomatic la unul de precizie, adaptat profilului imunologic al fiecărui pacient.
În prezent, datorită progreselor tratamentelor țintite, se conturează tot mai clar posibilitatea atingerii remisiunii bolii, chiar în rândul pacienților cu astm sever, ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă în managementul astmului sever.
Sursa: Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică
