Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, a subliniat la Sibiu că legarea cărților de identitate de un act de proprietate reprezintă o practică discriminatorie și învechită, care ar trebui eliminată din legislația română.
Această opinie se aliniază cu recomandările experților în politici publice și cu normele Uniunii Europene, care nu mai impun dovada domiciliului pentru emiterea actelor de identitate.
Declarația președintelui ANR, Iulian Paraschiv a fost făcută la Sibiu la un atelier pilot despre datele privind comunitățile defavorizate organizat de Consiliul județean Sibiu și ROMACT.
Vlad Vasiu, vicepreședintele CJ Sibiu: Noi am făcut demersuri la nivel central
În România, pentru a obține sau reînnoi cartea de identitate, cetățenii trebuie să facă dovada domiciliului, adesea printr-un act de proprietate sau o declarație a unui proprietar care să îi „ia în spațiu”.
Această cerință afectează în mod disproporționat persoanele vulnerabile, cum ar fi romii, cei care trăiesc în condiții de sărăcie sau în locuințe informale, precum și cei care locuiesc cu părinții sau în chirie. În multe cazuri, aceștia nu pot îndeplini cerințele birocratice impuse, fiind astfel excluși de la accesul la drepturi fundamentale precum educația, sănătatea sau angajarea.
Vicepreședintele CJ Sibiu, Vlad Vasiu a declarat în același atelier că instituția a făcut demersuri la nivel național pentru modificarea legislației. El a întâlnit problema actului de identitate fără domiciliu la tinerii care ies din sistemul de protecție.
România, în urma Uniunii Europene
România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care încă impune dovada domiciliului pentru emiterea cărților de identitate. Majoritatea statelor membre nu mai solicită această dovadă, iar în unele cazuri, cărțile de identitate nu mai sunt obligatorii. De exemplu, în Austria, Elveția, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia și Suedia, cartea de identitate este doar opțională, iar în Danemarca, Irlanda și Islanda nu se eliberează cărți de identitate naționale, identificarea putând fi făcută cu ajutorul permisului de conducere.
În schimb, în România, identitatea este strâns legată de proprietate – dacă nu ai o proprietate sau nu cunoști pe cineva mărinimos, cu o proprietate, care să fie dispus să te ia în spațiu, statul român nu te lasă să exiști, nu îți emite un act de identitate.
Necesitatea unei reforme
Experții în politici publice susțin că această practică încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor și ar trebui eliminată. Ei propun ca identitatea să fie dovedită exclusiv prin codul numeric personal (CNP), care este unic și valabil pe întreg teritoriul național.
Astfel, CNP-ul ar trebui să fie suficient pentru a ne dovedi identitatea în raport cu statul și alți terți, fără alte documente fizice care trebuie fotocopiate pentru orice pas sau interacțiune .
În plus, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat România, în mai 2024, să elibereze acte de identitate în care să fie menționat „Fără domiciliu în România” pentru cetățenii care nu au un domiciliu stabil în țară.
Cu toate acestea, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a declarat că nu are cadrul legal pentru a emite astfel de acte.
Reforma trebuie făcută urgent
Opinia lui Iulian Paraschiv reflectă o necesitate urgentă de reformă a sistemului de emitere a actelor de identitate în România. Eliminarea legării cărților de identitate de un act de proprietate ar contribui la reducerea discriminării și excluziunii sociale, facilitând accesul tuturor cetățenilor la drepturi fundamentale.
Pentru a alinia legislația națională la standardele europene și pentru a asigura o protecție egală pentru toți cetățenii, este esențial ca autoritățile române să adopte măsuri legislative care să permită emiterea cărților de identitate fără a impune dovada domiciliului.
