Duminică dimineață. Un sibian, om simplu, de bună credință, decide să participe pentru prima oară la Târgul Obor de la marginea orașului, în zona bazei sportive, pentru a vinde câteva lucruri vechi adunate de-a lungul anilor prin pivniță. O activitate aparent banală, legală și care ar trebui să se desfășoare într-un cadru civilizat, administrat corect de autoritățile locale. Însă ceea ce părea a fi o dimineață liniștită de weekend s-a transformat rapid într-o experiență umilitoare și absurdă.
Ajuns la prima oră, într-un târg aproape gol, sibianul își alege un loc liber pentru a-și aranja marfa. După doar câteva minute, apare un individ – despre care localnicii spun că ar fi „un obișnuit al locului” – care, cu un ton agresiv, amenințări și înjurături, îl alungă pur și simplu din acel spațiu. Nu pe motiv că ar fi fost ocupat, ci pe motivul nescris dar bine știut în târg: „locurile bune” sunt rezervate, informal, „pentru ai noștri”.
Confuz, omul cere sprijinul angajaților Primăriei Sibiu, cei care administrează și controlează accesul în Târgul Obor. Răspunsul lor? „De ce nu ne-ai întrebat pe noi, îți spuneam unde să te așezi.” Mai mult, când acesta încearcă să își găsească alt loc, este din nou oprit: „Nu aici, că vine cineva din Alba…”. Într-un gest de resemnare și demnitate, omul își strânge lucrurile și pleacă acasă. Fără să fi vândut ceva. Fără să fi încălcat vreo regulă. Doar pentru că nu face parte din cercul celor care „știu cum merg lucrurile”.
Această experiență ridică o serie de întrebări serioase cu privire la modul în care este gestionat acest spațiu public:
Cine controlează, de fapt, Târgul Obor?
Există o rețea informală, un sistem paralel de reguli nescrise care determină cine are voie și cine nu să vândă?
Lucrează angajații primăriei în slujba cetățenilor sau servesc interesele unor grupuri organizate?
Este frica o monedă de schimb în acest mic ecosistem de influență și intimidare?
În mod oficial, Târgul Obor este un spațiu public, administrat de Primăria Sibiu, prin intermediul unei structuri ce ar trebui să asigure accesul egal și corect tuturor celor care achită taxa de participare. În practică, însă, se pare că o mână de indivizi, cu sprijinul tacit sau chiar activ al celor responsabili, stabilesc cine are voie să vândă, unde și în ce condiții. Nu există panouri informative, nu există o procedură clară de repartizare a locurilor, iar lipsa transparenței naște abuzuri.
Experiența acestui sibian nu este un caz izolat. Mai mulți participanți ocazionali s-au plâns, de-a lungul timpului, de „băieții care taie și spânzură în târg”, de locurile „cu stăpân”, de taxele „neoficiale” sau de tratamentul discriminatoriu al celor care ar trebui să vegheze la ordinea și echitatea din acest spațiu.
Este momentul ca autoritățile locale să răspundă ferm: Târgul Obor este un spațiu public sau a fost cedat, de facto, unei structuri de interese obscure?
Cetățenii au dreptul la respect, la tratament egal și la siguranță, chiar și atunci când vând lucruri din pivniță, într-o dimineață de duminică. Dacă aceste drepturi nu sunt garantate în cele mai simple forme de interacțiune cu administrația, ce încredere mai pot avea oamenii în statul care ar trebui să îi apere?
Redacția noastră va solicita un punct de vedere oficial din partea Primăriei Sibiu și va urmări în continuare acest subiect. Dacă ai avut o experiență similară în Târgul Obor, te invităm să ne scrii. Vocea ta contează.
Răspunasul conducerii SC PIEȚE SIBIU SA, administratorii Târgului Obor
Solicitați să ofere o poziție în acest caz, Primăria Sibiu și-a declinat competența către firma SC PIEȚE SIBIU SA, firmă controlată de Consiliul Local Sibiu. Conducerea firmei ne-a transmis un răspuns pe speța articolului:
„Referitor la aspectele menționate în articolul publicat în cursul zilei de ieri „Târgul Obor din Sibiu – spațiu public sau feudă privată?”, vă transmitem următoarele:
Târgul Obor este sectorizat, activitatea de comercializare putându-se desfășura, în funcție de marfa vândută, în sectorul de comercializare autovehicule, sectorul de comercializare obiecte de uz gospodăresc, sector chioșcuri, sector cereale și sector comercializare obiecte de ocazie (second-hand).
Persoanele care doresc să desfășoare activități de comerț în Târgul Obor trebuie să se adreseze administratorului pieței în vederea atribuirii unui loc de vânzare, în concordanță cu produsele comercializate și cantitatea acestora.
Repartizarea locurilor în aceste sectoare se face în baza unor criterii clar stabilite (ordinea sosirii, frecvența cu care persoanele vin să comercializeze produsele în târg, cantitatea și tipul produselor). De aceea, persoanele care își comercializează marfa în fiecare zi de târg și care vin de o perioadă lungă de timp, aleg să se așeze de fiecare dată în același loc pentru a fi mai ușor de găsit și recunoscuți de către clienți.
Sibianul de care se face vorbire în articol a intrat duminică dimineața în târg și s-a așezat pe unul din locurile de vânzare din sectorul obiecte de ocazie (second-hand), fără ca acesta să îi fie repartizat de responsabilul de sector. Casierul responsabil i-a oferit persoanei un alt loc unde să își vândă produsele, dar acesta a refuzat și a părăsit incinta târgului amenințând: „Vă dau la ziar!”.
Târgul Obor rămâne un obiectiv vizitat de foarte mulți sibieni, mai ales duminica. Și vom încerca în viitorul apropiat să-l facem cât mai accesibil tuturor cetățenilor.
Director General
Livia Micu„
Miliția locală apără interesele personale ale angajaților primăriei a prietenilor și rubedenilor acestora, nu-i interesează cetățeanul de rând, ăla trebuie doar să îi plătească pe milițienii locali fie că le place sau nu. Această structură mafiotă miliția locală trebuie desființată lz nivel național. Avem mai multe structuri de intimidare și control al cetățeanului decât pe vremea lui Ceaușescu când eram într-un stat totalitar .
de verificat si ce bonuri dau celor care platesc taxa. pana saptamana trecuta dadeau niste bilete tiparite cine stie unde, pe care era tva vechi de 24%. e un grup organizat acolo, o adunatura de mafioti care sunt mana in mana
M~am dus la târg sa cumpăr doi saci de cucuruz..La întrare niște brute tinere îmi dau 3 bilete eu 1leu deși am dat 5 lei spunandu~mi este bine asa. Am spus nu~i bine dai bilet pe tot. Atunci foarte ofuscat și tafnos mi~a reproșat citez ;ba întrarea este 7 lei. Asta chiar dacă eu am 72 ani iar necioplitul asta are cam 25~30 ani. Am mai dat 2 lei și mi~a mai aruncat 2 bilete de câte un leu. Mafioții ăștia de la sectorul de cereale nu dau 10%din biletele cum ar trebui. Efectiv baga banii în buzunar. Nimeni nu poate starpi corupția asta.? Am stat vreo 40 min în mașină la toți le dădeau 1,2bilete de câte 1 leu vorbim de acces cu mașinile.
Mai bine sar inchide acest tirg.
Mai adaug ceva extrem de important ce ridică alte semne de întrebare: administratorul târgului Obor, a fost ales anul trecut, pe funcția de administrator al orașului Sibiu. E vorba de Teodor Birț, un individ sub care a prosperat mafia și mai ales mizeria tipică mahalalelor (praf, noroi, buruieni, etc) din piețele Obor și Cibin. Adică sibiul este evident în pericol, cu așa un specimen care a dovedit de-a lungul multor ani de șefie la târguri și piețe, că incompetența, mizeria, lucrul slab și orbul găinii sunt la ele acasă.
Desfiintati-l! Ce tot stați la discuții? E o mafie ca peste tot în Sibiu: instituții,parcuri etc
Poate ca era timpul ca ,,privirea, conducerii primariei sa se îndrepte si spre Obor. Te crucești ce e acolo mai ales Duminica.
Era foarte simplu 112 și se rezolva problema , și poate descuraja pentru viitor .
Salut. Si eu am fost in acest târg si am avut proasta experiența de a asista la bătaia unui om Învarsta …pe motiv ca nu dădea” bon fiscal” , bătăușul un om masiv de etnie…ii spărsese capul si buza omului.