România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană la risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate în perioada mai–iunie 2025. Țara noastră se clasează pe locul 3 în UE în ceea ce privește procentul copiilor aflați în risc de sărăcie – 41,5% dintre copii trăiesc în condiții vulnerabile. De asemenea, România este pe locul 2 și la tinerii în lipsuri materiale și sociale severe.
În acest context alarmant, Banca Regională pentru Alimente Cluj trage un semnal de alarmă și cere implicare concretă din partea autorităților, companiilor, organizațiilor și a fiecăruia dintre noi. Organizația preia zilnic surplusul de alimente de la agenți economici și îl redirecționează către persoane în nevoie – copii, familii, vârstnici, tineri.
Rețeaua națională include 9 bănci regionale în: București, Cluj, Roman, Oradea, Brașov, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați. Este o punte între surplusul alimentar și persoanele vulnerabile, oferind un sistem eficient de redistribuire și sprijin social.
„Facem tot ce putem să salvăm cât mai multe produse de la risipă și să le ducem la cei care au nevoie. Dar oricât am salva, problema sărăciei nu se rezolvă doar cu intervenții punctuale. E nevoie de politici publice mai bine coordonate, prevenție, investiții în educație, sănătate și sprijin social integrat”- afirmă Andreea Bobiș, vicepreședintele executiv al Băncii pentru Alimente Cluj.
Sărăcia în cifre și în realitate:
Deși România a coborât de pe locul 1 la risc de sărăcie în UE, îmbunătățirea este minimă. Printre cauzele identificate de specialiștii Băncii pentru Alimente Cluj:
Inflația ridicată – cea mai mare din UE
Venituri scăzute, printre cele mai mici din Uniune
Lipsa locurilor de muncă
Infrastructură slabă pentru redistribuire de resurse
„Probabil cel mai trist este că cifrele și articolele nu redau realitatea din teren: copii desculți și flămânzi, familii care aleg între hrană și facturi, vârstnici care nu mai au bani de medicamente și mâncare. Sărăcia e și lipsa siguranței zilei de mâine”- adaugă Andreea Bobiș.
Paradoxul risipei: mâncare avem, dar o aruncăm
România aruncă anual milioane de tone de alimente, în timp ce sute de mii de oameni merg la culcare flămânzi. În 2024, Banca pentru Alimente Cluj a colectat și distribuit:
1.483 de tone de alimente
echivalentul a 2.967.444 porții de mâncare
către 148 de ONG-uri din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu
La nivel național, rețeaua băncilor regionale a salvat aproximativ 9.000 de tone.
„Transformăm surplusul în sprijin, dar este esențial ca fiecare verigă să-și joace rolul: companiile să doneze, autoritățile să sprijine, oamenii să conștientizeze și să contribuie”- subliniază Andreea Bobiș.
Ce putem face fiecare dintre noi?
Banca pentru Alimente Cluj încurajează:
–Reducerea risipei alimentare: cumpărăm responsabil, nu aruncăm.
-Donarea alimentelor neutilizate sau a surplusului.
-Sprijinirea inițiativelor din comunități – prin donații sau voluntariat.
-Promovarea cauzelor sociale și educaționale în cercul propriu.
„Fiecare dintre noi are un rol. Vrem ca oamenii să nu rămână cu un sentiment de neputință. Există soluții concrete: putem dona, reduce risipa, susține ONG-urile. Iar companiile trebuie să privească surplusul alimentar nu ca pe o pierdere, ci ca pe o șansă de a face bine real în comunitate” – Andreea Bobiș.
Ce pot face companiile?
Potrivit Codului Fiscal, donațiile de produse alimentare sunt deductibile.
Banca pentru Alimente Cluj oferă:
sprijin logistic și juridic
consultanță pentru întregul proces
posibilitatea de a redirecționa 20% din impozitul pe profit prin Formularul 177
Mai multe detalii pe site-ul: www.cluj.bancapentrualimente.ro
