Mâine,1 iulie, în Sala Frescelor a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, va fi lansat volumul „Interogarea formei. Bucătăria – tradiție și interpretare”, o lucrare colectivă cu puternice rădăcini sibiene. Volumul este rezultat al unei colaborări româno-italiene de cercetare în arhitectura vernaculară. Evenimentul începe la ora 18:00 și este organizat în cadrul conferinței internaționale UAUIM – International Diploma Talks: Framing the Future of Architectural Education.
Această apariție editorială, coordonată de profesorii Agostino Bossi și Mariateresa Giammetti, este rodul celui de-al treilea atelier de cercetare desfășurat în inima Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Sibiu.
Muzeul sibian, renumit pentru păstrarea și valorificarea patrimoniului edilitar tradițional românesc, devine astfel un reper internațional în explorarea raportului dintre designul contemporan și spațiile istorice de locuire.
Lucrarea are în centru reinterpretarea contemporană a bucătăriei tradiționale, pornind de la cercetarea directă a spațiilor de gătit din casele reconstruite în muzeul sibian.
„Atelierul s-a axat pe spațiile utilizate pentru prepararea hranei în locuințele reconstruite în cadrul acestei prețioase instituții culturale”- subliniază coordonatorii, explicând că au urmărit o cercetare hermeneutică menită să conecteze orizontul de design cu cerințele de locuire actuale.
Demersul editorial reunește contribuții semnate de: Ancuța Ilie, Lucian Robu, Agostino Bossi, Davide Colaci, Michaela Gafar, Maria Teresa Giametti, Angela Girardo, Jacopo Leveratto, Françoise Pamfil și Pierluigi Salvadeo. Aceștia, alături de studenți implicați în workshopuri, au pornit de la studiul unor gospodării tradiționale din Găleșoaia (Gorj), Mahmudia (Tulcea), Horezu (Vâlcea), Stănești (Alba) și Săpânța (Maramureș), analizând evoluția vatrului deschis până la instalațiile de gătit mai recente.
Rezultatul este o serie de propuneri de reinterpretare a funcțiunilor și modelelor de utilizare a bucătăriilor tradiționale în arhitectura contemporană.
Implicarea Muzeului ASTRA din Sibiu în acest proiect marchează nu doar o recunoaștere internațională a valorii patrimoniului său, ci și o validare a capacității sale de a servi drept laborator viu pentru experimente arhitecturale de actualitate. Pentru Sibiu, acest volum este o nouă dovadă că valorificarea inteligentă a tradiției poate alimenta discursul academic și creativ global.
