Un nou volum dedicat relaţiei complexe dintre Teologie şi Filosofie a fost publicat recent la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Intitulat „Teologie şi Filosofie. Miscellanea”, volumul este semnat de pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, şi de dr. Dan Ţăreanu.
Cartea reuneşte opt studii ştiinţifice publicate anterior în diverse reviste de specialitate, abordând teme esenţiale din dialogul şi, uneori, confruntarea dintre gândirea filosofică şi cea teologică. Autorii tratează, cu rigoare academică şi profunzime teologică, tensiunile şi punctele de convergenţă dintre învăţătura creştină şi ideile marilor filosofi din Antichitate, Evul Mediu şi epoca modernă.
Prefaţa volumului, semnată de conf. univ. dr. Lucian Grozea, descrie studiile ca fiind „aidoma unor fresce culturale”, care nu doar că reflectă frământările intelectuale ale unor figuri istorice marcante, ci şi trasează momente relevante din istoria gândirii creştine.
Volumul debutează cu studiul „Între Stoa Poikile şi Ecclesia. Aplecare asupra unui text evanghelic”, dedicat analizei predicii Sfântului Apostol Pavel în Areopagul Atenei, aşa cum este relatată în Faptele Apostolilor, capitolul 17.
Autorii evidenţiază reacţia filosofilor atenieni ca fiind previzibilă, în contextul unei viziuni filosofice incapabile să înţeleagă mesajul Învierii şi realitatea teologică a lui Hristos, „Cel ce a omorât moartea prin propria-I moarte”.
O altă contribuţie importantă este studiul „Cetatea Doamnelor. O incursiune în gândirea teologică a Christinei de Pizan”, în care este analizată viziunea religioasă a scriitoarei medievale asupra valorilor Ratiunii, Dreptăţii şi Justiţiei, aşa cum apar în lucrarea sa Cartea Cetăţii Doamnelor.
Volumul continuă cu reflecţii critice asupra gândirii unor filosofi şi intelectuali moderni, precum Baruch Spinoza, Voltaire, Thomas Paine sau Friedrich Engels. Fiecare studiu evidenţiază tensiunile dintre premisele filosofice şi învăţătura creştină, oferind totodată o apărare teologică articulată a doctrinei ortodoxe.
Spre exemplu, în analiza despre Spinoza este subliniată „tentaţia şi riscul ignorării transcendenţei”, iar în cazul lui Voltaire, autorii discută concepţia filosofului francez despre divinitate din perspectiva contrastului cu Revelaţia creştină.
„Teologie şi Filosofie. Miscellanea” se adresează atât teologilor şi filosofilor, cât şi tuturor celor interesaţi de dialogul între credinţă şi raţiune. Lucrarea oferă o perspectivă documentată, dar profund ancorată în teologia Bisericii Ortodoxe, reafirmând relevanţa contemporană a învăţăturii creştine în faţa provocărilor filosofice moderne.
