În contextul intensificării dezbaterilor publice privind salariile și pensiile magistraților, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un mesaj ferm pentru corecta informare a opiniei publice. Într-un comunicat detaliat, secția evidențiază adevărata realitate din sistemul judiciar și atrage atenția asupra pericolelor dezinformării persistente în spațiul public.
Încărcătura uriașă de dosare și inegalitățile salariale
Potrivit datelor prezentate, în România funcționează 176 de parchete de prim grad, unde activează 1114 procurori, adică 49% din totalul celor 2284 de procurori în activitate. În anul 2024, la acest nivel, fiecare procuror a avut de gestionat, în medie, 1549 de dosare penale, cu cazuri extreme unde încărcătura a atins 5570 de dosare per procuror.
Salarizarea acestor magistrați variază între 10.400 lei net lunar, la început de carieră, și 16.000 lei net, după 25 de ani de activitate. La capătul superior al ierarhiei, în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, veniturile variază între 18.000 și 25.000 lei net lunar.
De remarcat este faptul că peste 900 de procurori, adică 39% din total se încadrează în intervalul salarial de 10.400–12.954 lei net.
Secția pentru procurori critică folosirea tendențioasă, în spațiul public, a veniturilor brute ale procurorilor cu cea mai mare vechime, prezentate drept regulă generală.
Pensiile de serviciu: doar 4% din totalul pensiilor speciale
În ciuda percepției publice, pensia de serviciu a magistraților reprezintă maximum 4% din totalul celor peste 215.000 de pensii speciale. Secția atrage atenția asupra unei confuzii alimentate de-a lungul anilor: prin modificări legislative repetate, s-a acordat acest tip de pensie și unor persoane care nu au exercitat efectiv funcția de magistrat, dar care au beneficiat de drepturi similare, chiar și cu o vechime de doar câteva luni în sistem.
Această practică a contribuit la compromiterea legitimității sistemului și a încurajat percepția că pensiile magistraților sunt o povară exagerată pentru bugetul public.
Instabilitate legislativă și promisiuni încălcate
Secția pentru procurori reamintește că, începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar prevederile privind pensiile de patru ori, ultima în 2023, când s-a stabilit cu Comisia Europeană un algoritm de creștere graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani.
Magistrații au semnalat în repetate rânduri că modificările legislative au funcționat, în realitate, ca un îndemn la pensionare anticipată. „Statul a creat premisa, iar apoi a acuzat magistrații pentru un deznodământ previzibil”, se arată în comunicat.
Un avertisment clar: fără justiție nu există stat de drept
În final, Secția pentru procurori transmite un mesaj categoric: orice reformă reală a sistemului nu poate avea loc fără implicarea directă a reprezentanților justiției. Excluderea acestora din dialogul public pe teme sensibile, cum ar fi pensiile și salarizarea reprezintă o ignorare a principiului separării puterilor în stat.
„Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept.”
Comunicatul subliniază că, în ciuda obligației de rezervă a magistraților, adevărul despre munca, responsabilitățile și drepturile lor trebuie spus, pentru a preveni destructurarea unui pilon esențial al democrației.
