De peste doi ani, România – și implicit Sibiul – găzduiește mii de refugiați ucraineni, iar realitatea lor este mai complexă decât lasă să se vadă din statisticile oficiale. Potrivit Raportului SEIS 2024 (Socio-Economic Insights Survey), publicat recent de UNHCR și partenerii săi, comunitatea de refugiați din România se confruntă în continuare cu numeroase provocări sociale, economice și educaționale – chiar și în județe aparent bine pregătite pentru integrare, precum Sibiu.
Sibiul – pe harta solidarității, dar și a nevoilor
Deși reprezintă doar 2% din totalul respondenților la nivel național, județul Sibiu apare în raportul SEIS 2024 ca parte activă a rețelei naționale de sprijin pentru refugiați. Aici, la fel ca în alte centre urbane, ucrainenii s-au stabilit în special în municipiul Sibiu și împrejurimi, atrași de infrastructura educațională, servicii medicale accesibile și oportunități pe piața muncii.
Cu toate acestea, datele arată că:
- 85% dintre refugiați își plătesc singuri chiria și utilitățile, în medie peste 2.500 RON/lună – o sumă greu de acoperit fără venituri stabile.
- 41% nu au contracte de închiriere, ceea ce îi expune la abuzuri și evacuări.
- Doar 53% dintre adulți sunt activi economic, mulți lucrând fără forme legale.
- 36% dintre refugiați întâmpină dificultăți din cauza limbii române.
Educația copiilor – între România și Ucraina
Una dintre marile provocări, inclusiv în județul Sibiu, rămâne integrarea copiilor în școlile românești. Deși autoritățile locale au deschis porțile instituțiilor de învățământ, mulți părinți preferă sistemul ucrainean online:
- 51% dintre copii merg la școli românești (o creștere față de anii anteriori).
- 65% învață online după curricula ucraineană, iar 69% sunt în continuare înscriși în școlile din Ucraina.
- Limba rămâne o barieră, dar procentul celor care o consideră un obstacol a scăzut semnificativ (de la 23% în 2023 la 14% în 2024).
Sănătate și sprijin psihologic
Refugiații cu statut de protecție temporară beneficiază, în teorie, de acces gratuit la sistemul medical românesc. În practică:
- 60% dintre gospodării au cel puțin un membru cu boli cronice.
- 30% nu își permit tratamentele sau consultațiile medicale.
- 1 din 3 persoane suferă de stres psihologic, dar doar o treime a accesat servicii de sprijin.
Integrare și siguranță
Majoritatea refugiaților (99%) au obținut protecție temporară, dar 25% spun că s-au confruntat cu atitudini ostile din partea localnicilor, de regulă verbale. Cu toate acestea, 87% dintre respondenți se simt în siguranță în comunitățile lor, semn că majoritatea românilor rămân solidari.
Concluzii pentru județul Sibiu
Chiar dacă Sibiul a fost și rămâne un loc primitor, raportul SEIS atrage atenția că nevoile refugiaților ucraineni sunt departe de a fi complet acoperite. Accesul real la servicii de sănătate, educație, locuire sigură și locuri de muncă legale trebuie consolidat.
„Refugiații sunt rezilienți, dar integrarea nu vine de la sine – e nevoie de politici locale coerente, dialog cu comunitatea și sprijin constant.” – se arată în raport.
Raportul complet poate fi consultat pe microdata.unhcr.org.
