România găzduiește în continuare un număr semnificativ de refugiați ucraineni, iar nevoile acestora rămân acute și diverse, potrivit celui mai recent Raport final al Studiului SEIS 2024 (Socio-Economic Insights Survey), realizat de UNHCR în colaborare cu Centrul Român pentru Studiul Migrației Comparative (CSCM), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Organizația Internațională pentru Migrație (IOM).
Studiul, desfășurat în perioada mai–iulie 2024, a analizat datele a 1.008 gospodării, reprezentând 2.915 persoane din 25 de județe ale României și din București. Acesta oferă o radiografie completă a vieții refugiaților în România și vine în sprijinul planificării strategice pentru Refugee Response Plan 2025.
Demografie și repartiție geografică
Refugiații se stabilesc preponderent în zone urbane – 92% trăiesc în orașe, mai ales în București (29%), Constanța (24%), Suceava (9%), și Galați și Brașov (câte 6%). Cei mai mulți provin din regiunile ucrainene afectate sever de război: Odesa (38%), Herson (12%), Mikolaiv (8%), și Harkov (7%).
Femeile reprezintă 58% din totalul refugiaților, iar 65% din gospodării includ cel puțin un copil. Un aspect semnificativ este că 60% dintre gospodării au cel puțin un membru cu boli cronice, iar 25% includ persoane cu dizabilități.
Educația copiilor: între două lumi
Deși rata de înscriere a copiilor în școlile din România a crescut la 51% în anul școlar 2023/2024, 69% dintre copii rămân înregistrați în sistemul educațional ucrainean, iar 65% învață online. Bariera lingvistică rămâne un obstacol important, chiar dacă procentul celor care o invocă a scăzut de la 23% în 2023 la 14% în 2024.
Pentru anul școlar 2024/2025, 63% dintre copii vor continua învățământul online ucrainean, doar 51% urmând să fie înscriși în sistemul românesc. Această dualitate educațională adâncește dificultățile de integrare și adaptare.
Sănătate și sprijin psihologic
Accesul la servicii medicale gratuite rămâne în general posibil, însă 30% dintre refugiați nu își permit costurile medicamentelor sau consultațiilor, iar 37% reclamă timpi mari de așteptare. De asemenea, o treime dintre respondenți au raportat stres psihologic recent, însă doar 33% au apelat la servicii de sprijin mental.
Includerea economică – între ambiție și precaritate
Doar 53% din refugiați sunt activi pe piața muncii, dintre care 80% lucrează efectiv, însă 24% o fac fără contract legal, expunându-se unor riscuri sociale și economice. Printre barierele în angajare se numără limba română (36%), salariile mici (14%), și lipsa competențelor (11%). Tinerii NEET (16-24 ani) reprezintă 15% din total – nici în școală, nici la muncă, nici în formare profesională.
Locuire: costuri ridicate și insecuritate
Un procent impresionant – 85% dintre refugiați – își plătesc singuri chiria și utilitățile, în medie 2.510 RON/lună, ceea ce reprezintă un efort financiar major. Doar 3% beneficiază de locuințe gratuite oferite de stat sau ONG-uri. Mai grav, 41% nu au un contract scris de închiriere, ceea ce îi face vulnerabili la evacuări sau abuzuri.
Protecție și percepția comunității gazdă
În general, 99% dintre refugiați dețin permis de protecție temporară. Totuși, 25% au raportat comportamente ostile din partea localnicilor, majoritatea verbale. Cu toate acestea, 87% se simt în siguranță în comunitățile în care trăiesc.
Concluzii și apel la acțiune
Raportul SEIS 2024 subliniază nevoia de sprijin continuu și adaptat pentru comunitatea refugiaților ucraineni din România, în special în domeniile educației, sănătății, incluziunii economice și locuirii. În contextul în care finanțarea guvernamentală pentru cazare și hrană a fost întreruptă, iar costurile de trai cresc, intervențiile organizațiilor internaționale și ale autorităților naționale trebuie să fie consolidate și direcționate eficient.
„Refugiații din Ucraina au demonstrat o capacitate extraordinară de adaptare, dar integrarea lor nu este automată — are nevoie de politici coerente, sprijin comunitar și investiții sustenabile.” – se menționează în raport.
Documentul integral poate fi consultat pe site-ul UNHCR sau accesând platforma Microdata Library: https://microdata.unhcr.org
