Din dragoste pentru portul popular, Coralia Costea a adunat peste 5.000 de obiecte tradiționale în trei camere și un pod, în curtea parohiei din Dumbrăveni.
În Dumbrăveni, județul Sibiu, încă dăinuie obiceiul zestrei, iar în cazul Coraliei Costea, fiica preotului greco-catolic Ioan Solomon Costea, aceasta a luat o formă cu totul inedită. De la o simplă ie pentru școală, a ajuns să adune o colecție impresionantă care acum ocupă trei încăperi și un pod într-o anexă transformată chiar dintr-un fost coteț de porci.
„O strâng de la 13 ani” mărturisește Coralia, care a înlocuit păpușile copilăriei cu ii, pieptare, țesături, ceramică și obiecte vechi de gospodărie.

Cum a început totul: o ie și o profesoară de folclor
Pe când era elevă a Școlii Populare de Artă din Sibiu, Coralia a avut nevoie de un costum popular pentru a urca pe scenă. Mariana Anghel, profesoara sa de canto, i-a spus că nu poate interpreta muzică tradițională fără să poarte o ie.
Atunci a început totul. A întrebat printre rude, a împrumutat piese, apoi a început să le caute prin sate. Și nu s-a mai oprit.

Cutreierând Târnavele după „vechituri”
„S-a durigat că fata preotului din Dumbrăveni caută vechituri.”
Așa povestește Coralia despre cum a devenit cunoscută în toate satele din jur. A bătut la uși în Târnava Mică, Târnava Mare, în județele Sibiu, Mureș și Alba, mereu însoțită de tatăl ei. „Când mergi cu preotul, ai om cu tine”, spune zâmbind.
Ce visa? Să adune, într-o singură colecție, tot ce au oamenii de pe Târnave mai frumos.

Un fost coteț, transformat în muzeu de familie
Zestrea a crescut atât de mult, încât garajul parohiei n-a mai fost suficient. Așa că întreaga familie s-a mobilizat și a transformat anexele fostului coteț de porci într-un spațiu muzeal. Astăzi, muzeul „𝗭𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲𝗮 𝗳𝗲𝘁𝗲𝗶” ocupă 150 de metri pătrați, iar fiecare colț respiră tradiție.
📍 Locație: Biserica greco-catolică „Sf. Nicolae”, Str. Avram Iancu, Dumbrăveni (județul Sibiu)

Cum uită copiii de telefoane în muzeul Coraliei
„Îmi amintesc de primul grup de copii. Eram emoționată și voiam să nu-i plictisesc. Așa că am făcut comparații: spălătorul vechi era cabina de duș a bunicilor. Au fost fascinați.” De atunci, Coralia face mereu analogii între trecut și prezent. Rezultatul? Copiii uită de tablete și telefoane, iar părinții pleacă cu nostalgii.
Mitul portului alb-negru: o viziune etnologică
Absolventă a Facultății de Istorie din cadrul UBB Cluj-Napoca, specializată în etnologie, Coralia desființează mitul că portul românesc ar fi „alb-negru”. Ea are în colecție ii cusute cu fire galbene, roșii, verzi sau vișinii – toate în culori naturale, inspirate din peisajul românesc.
Cea mai dragă piesă? „O ie purtată de sora străbunicii mele. O port și eu.”

Peste 5.000 de obiecte tradiționale într-un singur loc
În camerele muzeului găsești straie de sărbătoare, unelte de muncă, obiecte din lemn și ceramică, mobilier pictat, fotografii de epocă, lăzi de zestre și obiecte de uz casnic. Fiecare poartă amprenta timpului și a oamenilor care le-au folosit.
„Zestrea fetei” este, în esență, zestrea unei lumi care a fost. O moștenire a bunicilor care nu mai sunt, dar care trăiesc prin aceste mărturii.
Coralia, între vis și vocație
„Visam la o colecție care să reunească tot ceea ce oamenii de pe Târnave au mai frumos.”
Coralia Costea a renunțat la jocurile copilăriei pentru a aduce laolaltă fragmente de memorie colectivă. Cu fiecare piesă salvată din uitare, visul ei capătă contur. Iar când va veni timpul măritișului, va putea spune cu mândrie: „Zestre ca a mea nu mai are nimeni.”