De 10 zile, Poliția caută criminalul din Mureș. Cel eliberat cu 5 ani mai devreme de judecători și care era dat în urmărire generală, de anul trecut, pentru alte fapte. Criminalul Dincă a fost prins tardiv, după mai multe omoruri, unele care puteau fi prevenite. Cazul Elodia a rămas ne-elucidat și condamnarea în acel caz a fost pe probe circumstanțiale, care nu ar fi ținut în niciun sistem judiciar occidental. Sunt câteva din prea multele exemple de eșec al sistemului Poliție – Parchet – Judecători. Aceiași care se pensionează devreme și au salarii și sporuri mari. Și pensii mai mari.
Penitenciarele din România sunt pline în proporții de 60-70% de condamnați pentru infracțiuni economice. În loc să recupereze prejudiciul, statul apelează la închisoare prin condamnările date. Asta duce la o supra-populare a penitenciarelor cu condiții discutabile, dar cu cheltuieli pe măsură. În loc să fie amendați penal sever pentru faptele lor și puși să restuie banii, infractorii economici sunt închiși.
În paralel, am urmărit pedepse date la infracțiuni economice (evaziune fiscală etc) care ajung și la 7 ani în unele cazuri, cu cele de omor sau tâlhărie ori viol. Aici judecătorii nu mai sunt așa severi. Cazul criminalului de la Mureș este acum mediatizat cum a fost condamnat la 15 ani și eliberat de judecători după 9, deși Penitenciarul s-a opus. În același timp, un evazionist care a adus marfă contrafăcută din China să o vândă a fost condamnat la 7 ani, pe care i-a executat. Fără recuperarea prejudiciului. Care faptă e mai gravă, domnilor judecători?
Judecătorii aruncă basmaua pe legiuitor, adică parlamentarii care așa au făcut Codul Civil și Penal. Dar, uită, că tot ei, prin CSM și alte organe profesionale au sugerat respectivele legi, după care tot ei judecă.
Judecătorii se plâng zilele acestea că au prea multe procese. Un comunicat al Curții de Apel Alba Iulia vorbea de o încărcare cu peste 700 de dosare pe an pe judecător. Este mult, adevărat, dar oare de ce nu avem suficienți judecători? Cine este de vină că locurile în magistratură sunt limitate an de an la examen? De ce Ministerul Justiției și CSM nu măresc numărul de locuri? Nu sunt bani de salarii și sporuri mari? Nu se recuperează aproape niciodată prejudiciul? Se preferă zile de închisoare în loc de zile-amendă de pedeapsă?
Cei din Parchet (procurorii) sunt deja cunoscuți pentru aroganța lor în relația cu polițiștii. Așa spun polițiștii, care se plâng că infractorul intră la procuror în birou și polițistul stă la ușă afară, precum câinele de pază. Păi asta e procedura! Procurorii se plâng și ei că sunt puțini și că au sute de dosare pe birou simultan. Cine este de vină că nu se angajează mai mulți procurori? Cine este de vină că aceștia se pensionează la 50 de ani în loc de 65 ca restul lumii?
Polițiștii se plâng că nu li se dau pensiile cuvenite prin lege. Iar cei activi că muncesc prea mult și că birourile administrative ale Poliției s-au umplut de „cadre” făcute la apelul de seară. Iar oamenii din teren sunt tot mai puțini. Deși au alături Jandarmeria, o instituție la care nimeni nu îi înțelege sensul existenței.
În cazul Dincă, Elodia și acum Gânj polițiștii NU au fost capabili să rezolve la timp dosarele. Dar au făcut dosare cu hârtii, la asta sunt buni. Munca polițienească de investigație este zero. La Sibiu, avem o tânără dispărută de ani și mediatizat cazul, dar zero rezultat al muncii polițiștilor.
La Sibiu, ca și în toată țara, avem sute de dosare care se închid automat la finalul anului datorită prejudiciului mic sau negăsirii făptuitorului. Clasarea a devenit o armă de suprimat dosare pe bandă rulantă. Iar altele sunt amânate cu anii. Cum justifică munca de anchetă procurorii și polițiștii în marile dosare de corupție, care stau ani de zile în sertare? Unele depășesc termenul de prescpripție spre satisfacția avocaților apărării.
Apropo, ca o paranteză, singurii din justiție care își fac treaba, dar în privat și pe bani, sunt avocații. Oamenii aceștia chiar știu cum merge justiția și se folosesc de toate pârghiile ei legale. Din păcate, judecătorii, procurorii și polițiștii nu le ajung nici la genunchi avocaților români. Și se vede în sala de judecată.
Am văzut de prea multe ori judecători care se ridică în picioare când intră în sală un avocat celebru. Sau alții care habar nu au legea, fiind niște mucoși abia ieșiți din băncile școlii și care iau lecții la dictare de la avocați în pronunțarea sentințelor.
Nu vreau să generalizez. Sunt destui judecători, procurori și polițiști de valoarea. Dar, nu știu de ce, tocmai ei nu sunt promovați și susținuți. Doar cei libidinoși, parșivi și șmecheri, printr-un sitem clientelar și plin de rubedenii.
Așa că, în tot acest sistem de justiție al României, în care se vor salarii și sporuri mari, dar muncă mai puțină, nu ar fi cazul să punem și clauza de eficiență? Ca o paranteză, aud zilele acestea cât de multă muncă prestează toți din justiție. Și îi cred, dar cine a inventat birocrația și multiplele cerințe redundante din instanță? Ei. Cine amână cu termene inacceptabil de lungi dosarele, chiar dacă legal ar trebui să fie judecate în regim de urgență unele? Ei. Cine are program de 4 ore pe zi, 4 zile pe săptămână, iar vara doar 2 ore pe zi? Ei. Cine are cele mai mari salarii din țară cu tot cu sporuri, cu vârstă mică de pensionare și pensii speciale mari? Ei. Cine nu prinde marii criminali și dau pedepse total disproporționate? Ei.
