Orașul Dumbrăveni situat pe valea Târnavei Mari își consolidează identitatea cultural‑istorică prin reabilitarea emblematică a clădirii Primăriei locale. Primarul Emil Dârloșan aflat în funcție din 2016, a condus proiectul de modernizare desfășurat prin Programul Național de Dezvoltare Locală cu o investiție estimată la aproximativ 3 milioane lei.
Restituirea specificului istoric cu viziune modernă
Lucrările au fost realizate conform recomandărilor Direcției de Cultură, astfel încât clădirea și-a recăpătat dimensiunile și elementele arhitecturale din perioada Imperiului Austro‑Ungar: ușile mari, tavanele înalte și detaliile de epocă au fost restaurate cu atenție, păstrând farmecul original, practic reluând identitatea din secolul al XIX‑lea, când Dumbrăveni se distingea ca un important centru transilvănean .
Primarul Dârloșan a declarat că este „mândru de această reîntoarcere la cultura orașului”, evidențiind echilibrul între estetic și funcțional: pe lângă elementele tradiționale, au fost instalate uși securizate cu acces controlat, pentru ca angajații primăriei să își poată desfășura activitatea în condiții de ordine și siguranță și să asigure disciplină administrativă chiar și după orele de audiențe cu cetățenii.
O grădină urbană ca semn al dezvoltării
Deși proiectul aprobat viza exclusiv reabilitarea clădirii, administrația locală a extins investiția și în spațiul exterior. Pe lângă îmbunătățirile deja aduse, grădina va fi amenajată și cu un spațiu destinat organizării de ceremonii civice (căsătorii, botezuri), evenimente comunitare memorabile și cu diverși arbuști și flori decorative, diverse amenajări similare celor din centrul orașului care aduc natura la îndemâna cetățenilor, contribuind la o experiență urbană plăcută.
Primarul Emil Dârloșan conduce administrația locală de aproape nouă ani, din 2016, perioadă în care Dumbrăveni s‑a implicat activ în atragerea de fonduri europene şi naţionale pentru dezvoltare durabilă. Reabilitarea Primăriei Dumbrăveni reflectă un model de administrare locală care promovează identitatea culturală și confortul cetățenilor: prin îmbinarea specificului arhitectural austro‑ungar restaurat și a spațiilor funcționale contemporane, orașul își consolidează poziția în Transilvania ca promotor al conservării patrimoniului și al calității vieții comunității.
