Fostul polițist Marian Răduinea a distribuit în spațiul public pe Facebook o înregistrare audio și un text referitor la o pacientă care ar fi stat în Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Sibiu timp de 6 ore și apoi a plecat pe proprie răspundere. Ea fusese adusă cu Ambulanța acuzând o posibilă problemă la inimă. SIBIU INDEPENDENT a solicitat clarificări conducerii Spitalului Județean Sibiu.
Astăzi am primit un răspuns detaliat din partea conducerii, realizat pe baza fișelor medicale și a informațiilor obținute de la medici și de pe camerele de supraveghere. Spitalul Județean Sibiu prezintă o cu totul altă serie a evenimentului. Se arată că pacienta adusă de Ambulanță la UPU a primit consult, apoi analize diferite, apoi repetare analize, conform procedurilor. Citiți mai jos răspunsul în detaliu al Spitalului Județean Sibiu pe acest caz:
Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu cu numărul 20345/30.07.2025, precizăm că postarea din mediul online la care faceți referire conține o înregistrare audio a unei conversații cu un angajat al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Această înregistrare (n.red. realizată și distribuită de Marian Răduinea) a fost realizată și distribuită fără acordul interlocutorului, fapt care constituie o încălcare gravă a legislației privind viața privată și protecția datelor cu caracter personal. Astfel de practici sunt complet inacceptabile și în opoziție cu normele legale și deontologice, iar SCJU Sibiu își rezervă dreptul de a lua măsuri legale în vederea protejării personalului său.
Vă transmitem, în rândurile ce urmează, punctul de vedere al domnului doctor Csillag Paul-Bogdan, șeful Serviciului UPU al SCJUS, cu privire la pacienta semnalată:
Pacienta s-a prezentat în UPU Sibiu, s-a întocmit fișă de prezentare UPU, i s-a atribuit un cod de triaj (pe baza simptomelor și a funcțiilor vitale, conform ordinului Ministerului Sănătății nr 443/2019 privind Protocolul național de triaj al pacienților din structurile de primire urgențe) , fiind consultată de medicul specialist din UPU după 12 minute (interval de timp care nu a depășit durata recomandată în protocolul sus menționat, conform categoriei de triaj).
La 14 minute de la prezentarea în UPU, pacientei i s-a efectuat electrocardiogramă, datorită acuzelor sale (și acest interval se încadrează în recomandările profesionale).
S-au recoltat analize de laborator, inclusiv analize care ne arată dacă în acel moment pacientul are o suferință cardiacă amenințătoare de viață. Electrocardiograma și analizele de sânge inițiale erau normale, dar conform tot recomandărilor medicale internaționale (elaborate de specialiști în domeniul medical), acestea se repetă după un interval de timp. S-au repetat și din nou erau normale – pacienta nu prezenta criterii pentru un infarct miocardic sau altă urgență cardiacă majoră. De asemenea, s-a efectuat și radiografie toracică. Având în vedere simptomatologia pacientei, nu se putea exclude o patologie de bază cardiacă cronică, drept urmare medicul care a consultat pacienta a solicitat consult cardiologic. Acest consult cardiologic se cere imediat dacă analizele și electrocardiograma sunt modificate în mod esențial, reprezentând o urgență absolută, sau se cere după repetarea electrocardiogramei și a analizelor specifice (care se recoltează la un interval de timp). Pacientei i s-a explicat acest lucru. Consultul cardiologic s-a solicitat după 3 ore și 47 de minute de la prezentarea în UPU (interval necesar repetării analizelor, conform criteriilor medicale mai sus menționate).
Consultul cardiologic nu s-a putut realiza în intervalul de timp dorit de pacientă, datorită faptului că medicul cardiolog era ocupat cu urgențe cardiologice mult mai grave – din nou, practica medicală curentă, ne obligă (din fericire) să tratăm pacienții mai gravi cu prioritate. Medicul cardiolog, la fel ca și personalul medical UPU și medicii din alte specialități conexe urgenței, realizează un volum foarte mare de muncă în cursul gărzilor. La 46 de minute după solicitarea consultului cardiologic, pacienta a decis să nu mai aștepte acest consult și a părăsit UPU pe propria răspundere (la 4 ore și 10 minute după sosire).
Pacienta nu a fost lăsată să aștepte pe holul spitalului, ci, după efectuarea analizelor și excluderea unui infarct miocardic sau a altei patologii grave, a staționat într-un spațiu medical, supravegheată, pe un fotoliu. Când toate tărgile sunt ocupate cu pacienți mai gravi, pacienții stabili sunt ținuți sub observație pe fotolii sau pe cărucioare medicale.
Decizia de a nu mai aștepta consultul cardiologic a aparținut pacientei. Managementul medical a fost corect. Prezentarea în Unitatea de Primire Urgențe nu înseamnă că problema medicală se rezolvă rapid (anumite cazuri fiind complexe), ci că pacientul este preluat, consultat, tratat și stabilizat rapid de către personalul medical atunci când există o problemă gravă de sănătate (iar aceste lucruri vă asigur că se întâmplă în UPU Sibiu, dovadă fiind analiza statistică a timpilor de preluare pe categorii de gravitate a pacienților). Chiar și așa, managementul medical și staționarea în UPU pot fi prelungite, datorită efectuării analizelor medicale, investigațiilor imagistice și realizarea consulturilor din alte specialități medicale, sau în lipsa locurilor de internare. În tot acest timp, pacientul se află într-o secție a spitalului, sub supravegherea personalului medical.
Chiar și în cazurile mai puțin grave, dacă serviciul nu este supraaglomerat (cum este de obicei), pacienții sunt preluați rapid. Nu este în interesul nimănui ca pacienții să staționeze mult timp în UPU – nici al lor, si nici al personalului medical, având în vedere că toate serviciile de urgență sunt supraaglomerate, atât în România, cât și în celelalte țări.
Referitor la afirmația pacientei, conform căreia alte 5 persoane au plecat pe propria răspundere în acest timp, nemulțumite de faptul că nu li se acordă consult, este eronată. Pe parcursul staționării pacientei în UPU, un singur pacient a părăsit UPU pe proprie răspundere, după 3 ore și 15 minute de staționare în UPU (interval în care a fost consultat), și care nu prezenta o patologie care să îi pună viața în pericol. O pacientă a refuzat consultul după 20 de minute de la sosirea în UPU și a părăsit serviciul nostru, o pacientă a refuzat internarea în spital (deci, evident, a fost consultată, dar este decizia exclusiv a pacientului dacă se internează sau nu), iar un pacient sub influența băuturilor alcoolice nu a mai dorit să rămână sub supraveghere medicală, până la restabilirea completă. Este ciudat totuși cum pacienta avea cunoștință de ultimii doi pacienți, având în vedere că aceștia nu se aflau în spațiul medical unde se afla aceasta.
Acestea sunt datele obiective, rezultate din analiza fișei medicale și a discuției cu medicul curant, precum și a raportului de activitate UPU din acea zi.
Legalitatea înregistrării unei conversații la care ești parte este nuanțată. Conform legislației și practicii judiciare din România, înregistrarea unei conversații proprii, mai ales într-o instituție publică, în scopul de a proba un abuz, o neglijență sau o neregulă, poate fi considerată legitimă și acceptată ca probă în instanță. Interesul public (dreptul la sănătate și la informare) poate prevala în fața dreptului la viață privată al unui angajat dintr-o instituție PUBLICĂ în exercițiul funcțiunii. Spitalul omite deliberat acest context. Mai mult, GDPR (Regulamentul privind protecția datelor) se referă la prelucrarea datelor, iar o înregistrare pentru a demonstra o experiență personală nu se încadrează automat în categoria prelucrărilor ilegale, mai ales dacă datele sensibile ale altor persoane nu sunt expuse.
Logica spitalului este absolut genială! Ei spun: ‘Nu este adevărat că au plecat 5 oameni nemulțumiți, de fapt au plecat doar 4 oameni care au refuzat tratamentul sau au plecat pe semnătură!’. Adică, în încercarea de a contrazice o cifră, CONFIRMĂ problema de fond: pacienții părăsesc UPU Sibiu fără a finaliza actul medical pentru că sunt disperați de așteptare și lipsa de comunicare. Iar remarca finală, ‘e ciudat cum avea pacienta cunoștință’, este un atac suburban, nedemn de o instituție publică, care încearcă să discrediteze un martor.