Ciprian Ștefan directorul Muzeului Astra a fost ieri să viziteze casa arsă din Cizer județul Zalău, monument istoric cunoscut drept „Casa Lupuț”. Evaluarea efectuată de acesta a arătat că aproximativ 85% din materialul original al casei este în stare bună de conservare, prin urmare casa poate fi restaurată. Acesta a specificat și faptul că va lucra ca voluntar în acest proiect, iar Muzeul Astra va începe un parteneriat cu primăria Cizer, pentru restaurarea şi păstrarea obiectelor din interior casei, până când se va finaliza restaurarea casei.
Pe 25 iulie, un incendiu a distrus aproape în totalitate gospodăria țărănească „Casa Lupuț” din Cizer, inclusiv anexele (o șură tradițională, un găbânaș și o oloire), toate cu acoperiș de paie. Focul s-a extins și la școala din apropiere, iar Poliția a deschis un dosar penal pentru distrugere din culpă. Monumentul istoric, datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, este considerat cel mai vechi și important din județul Sălaj și a fost reabilitat cu fonduri europene în 2018.
Ciprian Ștefan este expert în restaurarea lemnului având un atestat în domeniu obținut de la Ministerul Culturii. Evaluarea efectuată de acesta a arătat că aproximativ 85% din materialul original al casei este în stare bună de conservare, prin urmare casa poate fi restaurată:
„Materialul original, care a fost pus în casă, în proporţie de 85%, este în regulă, e salvat, adică există. Roată când am dat şi am intrat şi în interior, pot să spun că 85%, dacă nu chiar 90% din materialul original al casei este salvat. Lemnul poate fi restaurat şi casa poate fi reaşezată în circuitul turistic. Casa e din lemn de stejar. Stejarul stă foarte bine. Când a fost refăcută, cosoroabele de sus au fost din lemn nou. Deci nu avem lemn original. Atunci, practic, ce a ars şi nu mai poate fi pus în operă este lemn nou.”– a spus Ciprian Ştefan
Ciprian Ștefan subliniază că lemnul original, din stejar, are o rezistență remarcabilă, iar elementele arse (cosoroabe, stâlpi, tălpi), erau toate intervenții recente:
„Nu a fost afectată structura originală a monumentului. Zidăria este în regulă, cheutorile, structura de rezistenţă, în regulă. Partea din faţa târnaţului şi aia a fost nouă. La fel şi talpa şi stâlpi şi cosoroaba de susţinere a grinzilor de tavan. Deci, din punctul meu de vedere, nu-i situaţia chiar aşa gravă pe cum părea. Dimpotrivă, eu sunt foarte optimist că această casă va putea fi restaurată într-un timp scurt, din punctul meu de vedere, şi reaşezată într-un circuit turistic.”– a explicat Ciprian Ştefan
Posibilă mutare a casei într-o locație nouă, mai accesibilă
Una dintre direcțiile propuse de Ciprian Ștefan în cadrul unei întâlniri recente între autorități locale și specialiști vizează relocarea casei într-un spațiu mai accesibil vizitatorilor, în apropierea terenului de fotbal din Cizer, pe un teren de aproximativ 12 hectare:
„Am avut o întâlnire acolo cu domnul primar şi sunt mai multe variante. Am dat nişte sugestii pentru un nou concept. În primul rând, ar fi să se schimbe locaţia. Pentru că locaţia actuală este greu accesibilă în momentul de faţă şi e păcat, că această casă va deveni, cumva, o vedetă. Din ştiinţa noastră, a etnografilor şi din informaţiile care le avem, ar fi singura casă rămasă în picioare, într-adevăr, construită de Horia şi de meşterii lui. Pentru anexe am sugerat domnului primar să le facem după tiparul zonal. Eu aş prezenta evolutiv arhitectura vernaculară în satul Cizer, în cadrul noului concept. Pentru că trebuie să vii şi cu elementul ăsta de noutate, ca să-i spun aşa. Având în vedere arhitectura bogată a zonei, eu aş prezenta totul într-un nou concept, incluzând cumva evoluţia arhitecturii vernaculare sau a habitatului specific zonei Cizer.”
El a propus un proiect care să valorifice peisajul cultural și evoluția arhitecturii tradiționale din zonă, într-un mod integrat, cu potențial de dezvoltare culturală, educațională și economică:
„E o zonă foarte importantă pentru noi, pentru etnografi, pentru ceea ce înseamnă peisaj cultural şi cum e modelat un peisaj natural, de peisajul cultural. Deci eu pe asta m-aş duce, ca să fie pusă în valoare şi, în acelaşi timp, să existe o dezvoltare prin cultură în zona respectivă, pentru că ea, după ce e restaurată, va fi consumatoare de resurse. Însă ea poate deveni şi generatoare de resurse financiare, ca să sprijine bugetul primăriei şi primăria în acelaşi timp. O vizitezi, vezi povestea din interior, iar în zonă se pot face anumite activităţi şi evenimente. Din start, poate să genereze şi plusvaloare, prin evenimente cultural-educaţionale. Eu aşa văd lucrurile şi aşa fac şi la muzeul Astra. Trebuie să arătăm cum ne dezvoltăm prin cultură din toate punctele de vedere, nu doar cultural, social sau educaţional, ci şi economic, fără să ducem povestea asta într-o zonă comercială.”-a subliniat directorul Muzeului Astra
Surse de finanțare: Asigurare și fonduri publice
Doina Cociș, directoarea Direcției pentru Cultură Sălaj, a precizat că imobilul era asigurat cu suma de 750.000 lei, iar acești bani ar putea contribui esențial la finanțarea restaurării. Se are în vedere și atragerea de fonduri prin Timbrul Monumentelor Istorice alocat de Institutul Național al Patrimoniului, în regim de urgență.
„Am avut ieri, la Cizer, o discuţie foarte bună atât cu Ciprian Ştefan, director general al Muzeului ‘Astra’ din Sibiu”, cât şi cu primarul comunei, privind refacerea gospodăriei ţărăneşti Casa Lupuţ. Din fericire, imobilul era asigurat cu 750.000 de lei, sumă ce ar putea contribui esenţial la restaurarea monumentului istoric, alături de eventuale fonduri alocate de către Institutul Naţional al Patrimoniului. Şi eu sunt optimistă şi cred că se poate face la Cizer un proiect deosebit.”-a declarat Doina Cociș
Tot în cadrul întâlnirii s-a discutat și posibilitatea relocării casei natale a sculptorului Victor Gaga, aflată în prezent în localitatea Pria, ca parte a unui proiect extins de valorificare a patrimoniului material și imaterial local.
Reacții și viziune pe termen lung
„Cred că va fi un nou concept, un concept care va provoca foarte multe autorităţi locale, la nivel naţional, să înţeleagă valoarea şi menirea acestor monumente care, pentru comunitate, au fost cumva determinante în trecut şi pot să fie mici motoare de dezvoltare locală în prezent. Se poate construi un nou concept, pe povestea asta cu evoluţia arhitecturii şi cu personalităţile din zonă. Şi vom găsi şi instrumentele de finanţare. Fie că mergem pe Timbrul Monumentelor Istorice sau pe o linie de finanţare de la AFIR, dar se poate construi un nou concept, cumva, de dezvoltare prin patrimoniul material şi material al zonei. Şi am găsit foarte multă deschidere, sincer. Aşa trebuie să ne ajutăm, când omul are nevoie, nu când nu are, şi fără mult tâmbălău şi reclamă. E bine să se ştie că se întâmplă un lucru bun în România şi că se lucrează, că lucrăm împreună, dar hai să vedem locurile rezolvate şi după aia dăm tămbălău. E o direcţie corectă, clară şi legală, simplă, cu rezultate.”– a completata Ciprian Ştefan.
