Pe 7 august s-au împlinit 94 de ani de la moartea lui Badea Cârțan, simbol al luptei românilor pentru unitate și cultură. Originar din comuna Cârțișoara, județul Sibiu, Gheorghe Cârțan, cunoscut drept Badea Cârțan, a rămas în memoria colectivă ca ciobanul care a mers pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian și a le arăta lumii legătura de neclintit dintre români și romani.
Născut în 1849, într-o familie de țărani simpli din Cârțișoara, Badea Cârțan a devenit un adevărat mesager al cărților și al conștiinței naționale. A trecut de nenumărate ori Carpații, aducând pe spatele său, în desagă, peste 200.000 de volume interzise în Transilvania acelor vremuri, pentru a lumina mințile și a întări identitatea românească.
Astăzi, în comuna sa natală, funcționează Muzeul Etnografic și Memorial „Badea Cârțan”, un loc de pelerinaj cultural și istoric. Aici, vizitatorii pot vedea obiecte care i-au aparținut – de la straiele tradiționale și opinci, până la fluierul său și documente de epocă. Muzeul adăpostește și o bogată colecție etnografică din zona Cârțișoarei: costume populare, unelte pastorale, țesături și obiecte din gospodăriile țărănești de odinioară. O încăpere este dedicată exclusiv vieții și faptelor sale, cu fotografii, scrisori și mărturii care îi ilustrează drumul și sacrificiile.
Badea Cârțan a murit la 7 august 1911, la vârsta de 62 de ani, la Valea Călugărească, dar a fost înmormântat acasă, în Cârțișoara. Pe crucea sa stă scris: „Aici doarme Badea Cârțan, care a visat întotdeauna unitatea neamului său.”
Memoria lui rămâne vie nu doar prin muzeul care îi poartă numele, ci și prin povestea curajului și demnității unui om simplu, dar cu un suflet uriaș, care și-a purtat satul, munții și țara în inima sa până la capăt.
