O echipă de la Institutul Garvan de Cercetări Medicale din Sydney a descoperit un mecanism prin care unele forme de cancer de sân pozitiv pentru receptorul de estrogen (ER+), cel mai frecvent subtip la nivel mondial, reușesc să reziste la tratament. Rezultatele au fost publicate în revista Journal of Experimental & Clinical Cancer Research și oferă o explicație pentru eșecul unor terapii utilizate în prezent.
Cum funcționează mecanismul
Studiul arată că atunci când calea celulară JNK, responsabilă cu răspunsul la stres, este inactivată, celulele canceroase reușesc să evite efectele tratamentului. În mod normal, această cale acționează ca un „sistem de alarmă”, oprind diviziunea celulară sau declanșând moartea celulei atunci când există factori de stres, precum terapia împotriva cancerului.
Cercetătorii au observat că, odată cu blocarea acestei căi, celulele ER+ au continuat să se dezvolte și să formeze metastaze, chiar și în condițiile terapiei endocrinologice combinate cu inhibitori CDK4/6, tratament standard de primă linie pentru pacientele cu risc ridicat.
Rezultatele analizelor
Constatarea a fost confirmată atât în experimentele realizate în laborator, cât și în probe tumorale prelevate de la paciente. În aceste cazuri, activitatea redusă a căii JNK s-a corelat cu un răspuns slab la tratament, ceea ce explică de ce unele paciente nu beneficiază de terapia standard.
Impact clinic și perspective viitoare
Potrivit autoarei principale a studiului, Sarah Alexandrou, atunci când genele implicate în calea JNK au fost eliminate, celulele canceroase au continuat să se dezvolte și să se răspândească, în ciuda tratamentului. Coautoarea Liz Caldon a subliniat că testarea activității acestei căi ar putea fi folosită în viitor pentru a identifica pacientele care nu vor răspunde la terapia standard.
Astfel, medicii ar putea adapta tratamentul în mod personalizat, oferind alternative mai eficiente și reducând riscul de metastaze. Descoperirea deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor terapii inovatoare care să vizeze direct această vulnerabilitate a celulelor canceroase.
FOTO – arhivă
