În primăvara anului 2022, Primăria Sibiu a inaugurat Sibiu Bike City, un sistem public de bike-sharing finanțat din fonduri nerambursabile. La start, sibienii aveau la dispoziție 540 de biciclete și 12 triciclete, plus stații inteligente și infrastructură digitală de închiriere. Tarifele erau accesibile: 1 leu pe oră sau abonamente avantajoase pentru utilizatori frecvenți.
Proiectul a crescut rapid: până la sfârșitul lui 2023 erau deja 57 de stații și 640 de biciclete. În 2024, aplicația PBSC număra peste 27.000 de conturi.
Cine este SUMS și cum a ajuns în spatele bicicletelor sibiene
Sustainable Urban Mobility Solutions SRL (SUMS), firma care gestionează sistemul, a fost înființată în 2019. La început, părea un start-up fără greutate: un singur aangajat, cifre financiare modeste, zero notorietate.
Totul s-a schimbat în 2021, când compania a devenit partener oficial al gigantului american Lyft Urban Solutions, derivat din ecosistemul Lyft și PSBC – compania canadiană care a inventat practic bike-sharing-ul modern. Cu această umbrelă tehnologică, SUMS a intrat în piață cu biciclete inteligente FIT, stații solare și software de ultimă generație. Exact pachetul cu care a convins Primăria Sibiu și alte municipalități.
De la firmă necunoscută la contracte de milioane
Parcursul financiar al SUMS este spectaculos. În 2021, cifra de afaceri era de doar 2,6 milioane lei (aprox. 530.000 de euro). În 2022 urcă la 10,5 milioane lei, iar în 2023 explodează la 59 de milioane lei (aprox. 12 milioane de euro). În 2024 scade la circa 20 milioane lei, dar între timp firma câștigase contracte mult mai mari, aflate încă în derulare și neîncasate integral.
Potrivit platformei publice SICAP, valoarea totală a contractelor câștigate de SUMS în perioada 2022–2025 se apropie de 110 milioane de euro. Printre cele mai mari proiecte:
- Hunedoara – contract de peste 26 milioane lei pentru sisteme de mobilitate urbană;
- Târgu Mureș – aproape 10 milioane lei pentru reamenajarea unor zone pietonale și soluții smart;
- Periam (Timiș) – peste 10 milioane lei pentru infrastructură de transport alternativ;
- Sfântu Gheorghe, Mediaș, Suceava și alte orașe – proiecte similare, finanțate în principal prin PNRR și POR.
Cu doar 7 angajați în 2024, SUMS gestionează contracte de anvergură națională.
Blocajul de la Sibiu: biciclete oprite, procese pierdute
În aprilie 2025, sibienii s-au trezit cu bicicletele blocate: aplicația și softul au fost dezactivate, iar cele 640 de biciclete au devenit indisponibile. Motivul: Primăria nu a plătit licențele software, evaluate la 605.000 lei.
Municipalitatea a acuzat firma de „abuz” și a susținut că, prin contract, dreptul de utilizare al softului era nelimitat și gratuit pe perioada celor 5 ani de garanție. Instanțele au respins însă argumentele Primăriei: atât Tribunalul Sibiu, cât și Curtea de Apel Alba Iulia au decis că SUMS are dreptul să perceapă taxa anuală, obligând municipalitatea să plătească și cheltuieli de judecată. Firma a arătat în instanță că Primăria Sibiu a semnat contractul care prevedea gratuitatea softului doar pentru primul an.
Abia după câteva luni de negocieri, sistemul a fost repornit. Primăria a plătit 295.000 lei, după ce firma a acceptat să reducă pretențiile inițiale.
Un David cu sprijin de Goliat
SUMS este, pe hârtie, o firmă mică: puțini angajați, istoric scurt, capital autohton modest. În realitate, este „brațul” românesc al Lyft Urban Solutions – companie americană care gestionează sisteme de biciclete în marile orașe ale lumii.
Această dublă identitate explică paradoxul: un jucător nou înființat în 2019 ajunge să controleze contracte naționale de sute de milioane de lei și să poată bloca, prin softul său, mobilitatea unui întreg oraș.
Impact public
Cazul Sibiu Bike City arată cum dependența de furnizori privați într-un serviciu public poate crea vulnerabilități majore. Dincolo de bicicletele nefolosite, rămâne întrebarea esențială: cât de pregătite sunt primăriile din România să gestioneze contracte complexe cu parteneri mici pe hârtie, dar conectați la marii jucători globali?
