Cluj-Napoca și Sibiu sunt două dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei, fiecare cu propriile atuuri economice și culturale. În 2025, o comparație între cele două municipii evidențiază diferențe notabile la nivelul salariilor medii pe sectoare, al costurilor locuirii și al calității vieții urbane. Totodată, dinamica migrației interne și planurile de dezvoltare pe termen mediu scot în relief modul în care aceste orașe evoluează.
Cluj vs. Sibiu: salarii, chirii și calitatea vieții în 2025
Cluj-Napoca și Sibiu sunt două dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei, fiecare cu propriile atuuri economice și culturale. În 2025, o comparație între cele două municipii evidențiază diferențe notabile la nivelul salariilor medii pe sectoare, al costurilor locuirii și al calității vieții urbane. Totodată, dinamica migrației interne și planurile de dezvoltare pe termen mediu scot în relief modul în care aceste orașe evoluează.
Salarii medii în 2025 pe domenii cheie
Salariile din Cluj-Napoca se numără printre cele mai ridicate din România, județul fiind devansat doar de Capitală. Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2024 Clujul raporta un câștig salarial mediu net de circa 6.607 lei pe lună, în timp ce în Sibiu media netă era de aproximativ 5.907 lei pe lună. Ambele valori depășesc media națională (5.508 lei în mai 2025), confirmând poziția privilegiată a celor două județe în clasamentul veniturilor. Bucureștiul rămâne însă lider detașat (cu ~7.300 lei net).
Pe sectoare de activitate, atât Clujul cât și Sibiul urmează trendul național. IT-ul este domeniul cel mai bine plătit: în Cluj-Napoca, un dezvoltator software câștigă în medie în jur de 15.700 lei net lunar – unul dintre cele mai mari niveluri din țară, ușor peste media chiar și din București. La Sibiu, salariul mediu în sectorul IT este de aproximativ 11.700 lei net, peste orașe comparabile (precum Brașov sau Oradea), însă sub nivelul din Cluj. Urmează domeniile de inginerie și industria auto, respectiv petrol și gaze, care oferă și ele venituri ridicate la nivel național – un avantaj pentru județe precum Cluj și Sibiu, unde aceste industrii au prezență puternică.
Prin contrast, în construcții salariile sunt mai modeste, deși au înregistrat creșteri semnificative recent. La nivel național, câștigul mediu net în construcții gravitează în jurul a 4.000–5.000 de lei (mediu pe economie), așezând acest sector la un nivel intermediar: sub IT sau industrie high-tech, dar peste domeniile de servicii necalificate. Chiar dacă în Cluj și Sibiu muncitorii calificați din construcții pot câștiga ceva mai mult datorită cererii ridicate locale, diferența față de sectorul IT rămâne majoră (venitul mediu din construcții reprezintă aproximativ o treime din cel din IT). În general, domeniile tehnice și industriale (producție auto, prelucrări metalice, energie) oferă în ambele orașe salarii apropiate de media pe județ, beneficiind de investițiile companiilor străine din aceste zone.
În sectorul sănătății, creșterile salariale din ultimii ani (în special pentru medici) au adus veniturile mai aproape de media națională. Aceste niveluri – similare în Cluj și Sibiu, dat fiind că grilele de salarizare sunt stabilite la nivel național – rămân însă mult sub veniturile din IT sau sectorul privat. Educația este un alt domeniu unde salariile, deși mărite în 2023-2024 prin decizii guvernamentale, continuă să fie modeste comparativ cu mediul privat. Începând cu 1 iunie 2024, un profesor debutant în învățământul preuniversitar are un salariu de aproximativ 3.700 lei net, iar un cadru didactic cu grad și vechime poate ajunge spre 5.000 lei net. Chiar și așa, aceste valori sunt semnificativ mai mici decât remunerațiile din economie, evidențiind decalajul dintre sectorul public (sănătate, educație) și industriile de vârf. La polul opus, cele mai scăzute salarii medii se înregistrează în servicii precum hoteluri și restaurante (~3.300–3.400 lei net) sau industria textilă, sectoare mai puțin reprezentate în economia celor două orașe.
Per ansamblu, Cluj-Napoca depășește Sibiul la nivelul mediei salariilor aproape pe toate segmentele, datorită ponderii mai mari a joburilor din IT, finanțe și servicii cu valoare adăugată ridicată. Totuși, și Sibiul se menține peste media națională la câștigul mediu, situându-se în 2025 pe locul 4 pe țară (după București, Cluj și Timiș) cu ~5.000 lei net conform analizelor eJobs. Ambele orașe beneficiază de investiții care creează locuri de muncă bine plătite – diferența constă în concentrarea lor: Clujul are un profil mai pronunțat pe servicii IT și corporate, pe când Sibiul îmbină industria (producție auto, componente) cu sectorul serviciilor în dezvoltare.
Nivelul chiriilor și prețurile locuințelor
În ceea ce privește costul locuirii, contrastul dintre Cluj și Sibiu este semnificativ. Este recunoscut faptul că proprietățiile imobiliare în Cluj sunt cele mai scumpe din România, depășind chiar Bucureștiul la anumite capitole. În martie 2025, prețul mediu solicitat pentru apartamente (noi și vechi, cumulat) în Cluj era de circa 3.087 euro pe metru pătrat, în creștere cu 16% față de anul anterior. Prin comparație, în Sibiu prețul mediu pe metru pătrat era de aproximativ 1.837 euro (cu un salt de +20% față de 2024, cel mai mare avans procentual din țară). Așadar, locuințele din Cluj sunt aproape de două ori mai scumpe decât cele din Sibiu, reflectând cererea mult mai ridicată de pe piața clujeană.
Piața chiriilor urmează aceeași tendință. Clujul conduce detașat la capitolul chirii medii, situându-se alături de București în vârful clasamentului național. În cartierele clujene cele mai căutate de chiriași, precum Mărăști sau Gheorgheni, proprietarii solicitau în 2025 chirii medii de ~550 € pe lună pentru un apartament (2 camere). Zona centrală a Clujului era și mai costisitoare – aici chiria medie urca la ~630 € pe lună pentru un apartament cu poziție ultracentrală. Chiar și cartierele considerate accesibile în Cluj, precum Mănăștur, înregistrau chirii medii de ~470 € lunar pentru două camere, iar în cele periferice (ex. Someșeni) cu greu se mai găseau oferte sub 400 € pe lună. De altfel, pentru un apartament cu trei camere în Cluj-Napoca, chiria lunară ajunge în 2025 și la 600-700 €, nivel care confirmă statutul orașului drept cel mai scump pentru chiriași din provincie.
În Sibiu, costurile de închiriere sunt sensibil mai reduse. La jumătatea anului 2025, conform datelor pieței imobiliare, chiria medie pentru o garsonieră sau un studio în Sibiu era de ~300 € pe lună, în timp ce un apartament cu 2 camere se închiria cu aproximativ 400 €. Pentru un apartament de 3 camere, chiria urca spre 500 € lunar în Sibiu. Așadar, pentru locuințe similare, nivelul chiriilor în Sibiu este cu circa 20-30% mai mic decât în Cluj. Spre exemplu, un tânăr profesionist care la Cluj plătește 500-550 € chirie pe o locuință modestă, la Sibiu ar putea găsi ceva similar cu ~400 €. Această diferență conferă Sibiului un avantaj al costului mai accesibil al vieții, făcând orașul mai atractiv pentru cei sensibili la buget, cum ar fi tinerii la început de carieră sau anumite familii.
Cererea puternică din Cluj menține prețurile ridicate în acest oraș. De cealaltă parte, piața sibiană, deși în creștere, este mai temperată. Specialiștii remarcă totodată că, după scumpirile accelerate din ultimii ani, chiriile tind să se stabilizeze în ambele orașe, proprietarii fiind nevoiți să se alinieze la ceea ce pot plăti efectiv localnicii. Cu toate acestea, ecartul Cluj–Sibiu în materie de cost al locuirii rămâne substanțial și este de așteptat să persiste atâta vreme cât economia Clujului va crește într-un ritm mai alert.
Calitatea vieții: transport, educație, infrastructură și oportunități
Ambele orașe transilvănene oferă o calitate a vieții peste media altor regiuni ale țării, însă cu nuanțe diferite. Cluj-Napoca are avantajul dimensiunii mai mari și al unei infrastructuri urbane mai dezvoltate, dar se confruntă și cu provocările aferente unui centru urban în plină expansiune (trafic intens, aglomerație urbană, costuri ridicate). Sibiul, fiind mai mic, păstrează un ritm de viață mai liniștit și un aer istoric aparte, cu mai puține probleme de aglomerație – însă și cu oportunități mai restrânse decât ale Clujului.
La capitolul transport public și mobilitate, Cluj-Napoca investește masiv în proiecte menite să îmbunătățească traficul sufocat al orașului. Rețeaua de transport în comun include autobuze moderne (multe electrice) și linii de troleibuz, ce deservesc și zona metropolitană extinsă (comunele Florești, Apahida etc.). Mai mult, Clujul a demarat un proiect de infrastructură unic în afara Capitalei – construirea unei linii de metrou. Linia 1 de metrou Cluj-Napoca, contractată în 2023, va avea 21 km lungime cu 19 stații și se preconizează a fi finalizată în aproximativ 8 ani. Este un proiect de peste 1,8 miliarde euro, care odată finalizat va aduce Clujului primul metrou complet automatizat din România. Deși beneficiile se vor resimți abia spre orizontul 2030-2031, această investiție reflectă ambițiile pe termen lung ale Clujului de a-și rezolva problemele de mobilitate și de a oferi locuitorilor un transport public la standarde europene. Până atunci, însă, traficul rutier rămâne o provocare zilnică – timpii petrecuți în ambuteiaje la orele de vârf sunt considerați printre cei mai mari din țară în Cluj.
Sibiul, la rândul său, are un transport public eficient raportat la dimensiunea sa. Societatea locală de transport operează autobuze moderne (inclusiv câteva electrice introduse recent), care acoperă bine orașul și împrejurimile apropiate. Distanțele mai scurte fac ca deplasările urbane în Sibiu să fie de obicei rapide și fără congestii majore, exceptând perioadele turistice de vârf. Totuși, spre deosebire de Cluj, Sibiul nu are deocamdată nevoie de sisteme de mare capacitate (precum metrou sau tramvai). Provocările Sibiului țin mai degrabă de legăturile externe: autoritățile așteaptă finalizarea Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești (în curs de construire) care va conecta direct Sibiul la rețeaua europeană de autostrăzi spre București.
Un alt indicator relevant al calității vieții este infrastructura aeroportuară și conectivitatea internațională. La acest capitol, Clujul are un avantaj clar: Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj este al doilea cel mai aglomerat din țară după Otopeni, cu zboruri regulate către zeci de destinații din Europa. În 2025, Clujul estimează un trafic record de circa 3,5 milioane de pasageri pe aeroport, semn al conectivității sale aeriene extinse. De cealaltă parte, Aeroportul Internațional Sibiu deservește un număr mai mic de rute (în principal către hub-uri din Germania, Austria, UK), având un trafic așteptat de ~700.000 de pasageri în 2025. Diferența de infrastructură se explică prin poziția Clujului de centru economic major, care generează atât călătorii de afaceri, cât și un flux consistent de turiști și diaspora. Sibiul, deși are și el un aeroport modernizat, încă dezvoltă partea de conexiuni (există planuri de extindere cu un terminal cargo și atragerea de noi companii aeriene).
Când vine vorba de educație și oportunități culturale, ambele orașe stau bine, însă Clujul iese din nou în evidență prin dimensiuni. Cluj-Napoca găzduiește universități de prestigiu (Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică, UMF etc.) cu zeci de mii de studenți, care contribuie la atmosfera vibrantă a orașului. Sibiul are și el o instituție de învățământ superior importantă (Universitatea „Lucian Blaga”), însă cu un profil mai mic. Din perspectivă culturală, Sibiul excelează prin moștenirea sa istorică și evenimente de talie internațională – de exemplu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu sau tradiționalul Târg de Crăciun – care îi conferă renumele de oraș cultural european (Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în 2007). Clujul, la rândul lui, s-a remarcat în ultimul deceniu prin festivaluri mari de muzică (Untold, Electric Castle – în județ) și o scenă artistică contemporană activă, consolidându-și statutul de pol cultural pentru tineri.
Spațiile verzi și mediul urban sunt aspecte unde ambele municipii punctează relativ bine. Clujenii se bucură de Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, de Cetățuia și de proximitatea pădurii Făget pentru recreere în aer liber, însă resimt și o creștere a poluării urbane cauzată de traficul intens. Sibiul dispune de Parcul Sub Arini, de Dumbrava Sibiului (o întinsă zonă verde ce include Muzeul în aer liber ASTRA) și, fiind un oraș mai mic, se bucură de un aer ceva mai curat și de un trafic mai puțin poluant. Per total, Sibiul oferă un mediu mai liniștit, cu stres urban redus, pe când Clujul oferă mai multă diversitate și dinamism, dar cu prețul unei aglomerații mai mari.
Un capitol esențial al calității vieții este cel al oportunităților de muncă. Aici, Clujul deține un avantaj clar, fiind adesea supranumit „Silicon Valley de România” datorită hub-ului IT și de startup-uri tehnologice. Numeroase corporații multinaționale au centre la Cluj (IT, servicii suport, financiar-bancar), oferind locuri de muncă specializate pentru absolvenții bine pregătiți. Rata șomajului în Cluj este printre cele mai mici, iar puterea de cumpărare locală printre cele mai ridicate – bugetul local pe cap de locuitor confirmă forța economică: ~14.800 lei/locuitor anual, față de ~10.968 lei/locuitor în Sibiu. Sibiul, deși are o economie robustă pentru dimensiunea sa, nu oferă aceeași varietate de joburi „de birou” ca și Clujul. Economia sibiană este dominată de industria manufacturieră (mari angajatori în automotive – exemplu: fabrica de componente auto Continental, fabrica Marquardt etc.), de turism și servicii adiacente, precum și de sectorul public. Totuși, în ultimii ani și Sibiul a atras investiții în IT și outsourcing, apărând companii ce creează un număr tot mai mare de poziții în tehnologie și servicii pentru vorbitori de limbi străine. Pentru tinerii profesioniști, Clujul rămâne însă un magnet mai puternic, oferind carieră într-un mediu cosmopolit, comparabil cu Bucureștiul la scară mai mică.
Migrația internă între Sibiu și Cluj
Diferențele de dezvoltare se reflectă și în fluxurile de migrație internă. Cluj-Napoca, ca pol regional, atrage un aflux semnificativ de populație din județele învecinate (și nu numai), în timp ce Sibiul are un ușor deficit migrator, mulți localnici alegând relocarea către centre mai mari sau în străinătate. Conform datelor ultimului recensământ, pe parcursul deceniului 2011–2021 aproximativ 4.210 de persoane originare din județul Sibiu s-au mutat în județul Cluj. În sens invers, circa 3.151 de persoane provenind din Cluj s-au stabilit în județul Sibiu în același interval. Aceste cifre indică un sold migrator pozitiv în favoarea Clujului – practic, Clujul a „câștigat” net peste 1.000 de locuitori din Sibiu în ultimii zece ani. Tendința este confirmată și de evoluția populației: între recensăminte, municipiul Sibiu a înregistrat o scădere a populației (ajungând la ~147.000 locuitori rezidenți în 2021, față de 154.000 în 2011), pe când municipiul Cluj-Napoca s-a menținut relativ constant (286.000 locuitori în 2021, cu mențiunea că numărul real al celor care trăiesc în Cluj este mai mare, incluzând studenți neînregistrați oficial și flotanți)
În concluzie, balanța migrației interne Cluj–Sibiu este net în favoarea Clujului, oraș care funcționează ca un magnet regional. Această realitate demografică pune și o presiune pe Cluj (nevoia de extindere a infrastructurii, de locuințe, de servicii publice pentru noii veniți), în timp ce pentru Sibiu provocarea este inversă – cum să își păstreze tinerii și specialiștii, oferindu-le suficiente perspective locale. Pe termen lung, dezvoltarea planificată a Sibiului urmărește tocmai reducerea acestui deficit, astfel încât cât mai mulți sibieni să găsească atractiv să rămână în orașul lor natal.
Perspective de dezvoltare pe termen mediu
Atât Cluj-Napoca, cât și Sibiul privesc spre viitor cu strategii bine conturate pentru următorul deceniu, adaptate contextului și nevoilor locale. Clujul mizează pe consolidarea poziției sale de lider economic regional, prin investiții majore în infrastructură și inovare. Pe lângă proiectul de metrou menționat, municipiul are în vedere realizarea centurii metropolitane și a unor noduri intermodale de transport, care să preia din traficul urban. De asemenea, Clujul investește în clustere de inovare și IT, susținând parteneriate între universități și companii, în speranța apariției de noi afaceri de tip start-up și a menținerii talentelor local. Bugetul local considerabil al Clujului – peste 4,2 miliarde de lei în 2025 (cel mai mare dintre municipiile reședință de județ din țară) – îi oferă o capacitate financiară solidă pentru a co-finanța proiecte de dezvoltare urbană de mare anvergură.
Pe de altă parte, Sibiul își propune o creștere sustenabilă și îmbunătățirea calității vieții, valorificându-și punctele forte: poziția strategică (la intersecția rutelor ce leagă sudul de vestul țării), patrimoniul cultural și comunitatea locală stabilă. Un obiectiv major pe termen mediu este construirea noului Spital Județean de Urgență – un proiect mult așteptat, de importanță vitală, care a intrat în faza de finanțare și pregătire efectivă în 2023-2024. Noul spital, odată finalizat, va ridica nivelul serviciilor medicale din Sibiu și va crea un pol de atractivitate pentru medici și personal sanitar. De asemenea, infrastructura de transport rămâne prioritară: Consiliul Județean Sibiu are pe lista de investiții până în 2030 modernizarea drumurilor județene și construirea unui terminal cargo la Aeroportul Internațional Sibiu, ceea ce ar putea stimula fluxurile economice (exporturi/importuri) și ar atrage investitori. Alte proiecte incluse în strategia de dezvoltare a Sibiului vizează amenajarea turistică a stațiunii montane Păltiniș, investiții în energie verde (ex. un parc fotovoltaic) și extinderea parcurilor industriale pentru noi companii.
Pe plan urban, Primăria Sibiu derulează programe de regenerare a zonelor publice – reabilitarea continua a centrului istoric, extinderea pistelor de biciclete, digitalizarea serviciilor publice – cu scopul de a face orașul mai prietenos pentru locuitori și atractiv pentru investitori. Un accent special se pune pe păstrarea moștenirii culturale: Sibiul vrea să-și consolideze brandul turistic de oraș al festivalurilor și muzeelor. Acest lucru nu doar aduce vizitatori (implicit venituri), dar și creează un ambient plăcut pentru localnici, care beneficiază de numeroase evenimente culturale și de un centru orașului bine îngrijit.
În esență, Cluj-Napoca și Sibiu se dezvoltă în direcții complementare. Clujul aspiră să devină un metropolis în toată puterea cuvântului – un oraș inteligent, cu infrastructură de nivel occidental, centru de inovație și motor economic al Transilvaniei de nord. Sibiul, fără a putea concura ca mărime, își propune să fie un oraș european de dimensiune medie prosper, cu servicii publice de calitate și o identitate culturală puternică, un loc unde merită să trăiești pentru echilibrul pe care îl oferă.
Viitorul ambelor orașe pare promițător: Cluj-Napoca își va continua probabil ascensiunea ca pol economic și inovativ, iar Sibiul își va consolida poziția de centru regional stabil și atractiv, mai ales odată cu implementarea proiectelor de dezvoltare planificate. În definitiv, competiția „Cluj vs. Sibiu” este una pozitivă, care împinge ambele comunități spre progres și, indirect, contribuie la creșterea Transilvaniei ca întreg.