Proiectul Guvernului privind reducerea posturilor din administrația locală scoate la iveală discrepanțe majore între localitățile județului Sibiu. Analiza AIPARTE, realizată pe baza datelor oficiale raportate în septembrie 2025, arată că unele primării sunt supradimensionate, în timp ce altele funcționează cu personal insuficient.
Cine are surplus de angajați
Cele mai mari surplusuri de personal apar, așa cum era de așteptat, în structurile mari ale județului:
- Primăria Sibiu: are 685 posturi ocupate, dar conform simulării ar trebui reduse 126. Este administrația cu cel mai mare surplus absolut.
- Copșa Mică: la o populație de doar 5.642 locuitori, are 72 de posturi ocupate, adică un raport de 12,4 angajați/1000 locuitori, aproape dublu față de media municipiului Sibiu.
- Avrig: 96 de posturi ocupate, cu un surplus de 4 angajați. Raportul este ridicat – 9,7 la 1000 locuitori.
- Comune mici precum Poplaca, Alma, Bruiu, Iacobeni, Șura Mică apar și ele cu excedente raportat la populație.
Astfel de cifre sugerează că administrațiile mici tind să fie supraîncărcate cu personal în raport cu numărul de locuitori.
Guvernul a pus în cârca primăriilor multe atribuții
Doar că funcționarea unor primării nu se bazează doar pe numărul de locuitori. Conform discuțiilor purtate de SIBIU INDEPENDENT cu primari de comune din județ sunt o sumedenie de particularități locale, dar și o grămadă de atribuții cu care statul a încărcat primăriile în ultimii ani. Aceste atribuții au impus angajarea de personal. Așa că deși schema pare mare statistic, realitatea arată că multe primării funcționează cu 9-12 oameni, deși atribuțiile conform legii sunt pentru un număr dublu de personal.
Localități cu deficit major
Pe partea opusă, există primării care funcționează cu deficit considerabil de angajați:
- Mediaș: oraș cu aproape 54.000 de locuitori, dar doar 200 de posturi ocupate, cu un deficit de 74 – cel mai mare din județ. Raportul personal/populație e de doar 8,4 la 1000, mai mic decât în multe comune.
- Consiliul Județean Sibiu: ar trebui să aibă cu 45 de posturi mai mult pentru a atinge limita optimă.
- Cisnădie: 26.580 de locuitori și doar 86 de angajați, cu un deficit de 28 de posturi. Raportul personal/populație e de doar 6,9, unul dintre cele mai mici din județ.
- Agnita: are 55 de angajați la peste 11.000 de locuitori, ceea ce duce la un deficit de 17 posturi.
- Alte comune cu probleme: Săliște (-10), Bazna (-12), Brateiu (-8), Orlat (-6), Șura Mare (-5), Rășinari (-5).
În comune foarte mici, raportul poate fi și mai problematic: Râu Sadului are doar 11 angajați la 548 de locuitori (27,3 la mia de locuitori), dar tot figurează cu deficit de 4 posturi, ceea ce ridică întrebări despre aplicabilitatea mecanică a criteriilor guvernamentale.
Un dezechilibru vizibil
Datele arată clar o ruptură:
- Localitățile mari (Mediaș, Cisnădie, Agnita) suferă de lipsă de personal și riscă să nu poată gestiona proiecte europene sau servicii publice esențiale.
- Localitățile mici tind să fie supradimensionate, cu raporturi disproporționate de personal la numărul de locuitori.
Excepțiile confirmă regula: în timp ce municipiul Sibiu are surplus absolut mare (126), raportul său de 5,5 angajați/1000 locuitori e mai mic decât în multe comune, ceea ce sugerează o realitate mai complexă decât simpla reducere de posturi.
Reforma administrativă trebuie făcută, dar nu doar pe procente
Reforma administrației din județul Sibiu scoate la suprafață o problemă structurală: resursele umane sunt distribuite ineficient între localități. În timp ce comunele mici tind să păstreze un aparat supradimensionat, orașele mari și instituțiile județene lucrează sub nivelul optim.
Aplicarea mecanică a reducerilor riscă să adâncească aceste dezechilibre. O strategie realistă ar trebui să țină cont nu doar de populație, ci și de volumul de proiecte, complexitatea administrativă și capacitatea de a atrage fonduri europene.
Dar cel mai important aspect este ca Guvernul și Parlamentul să treacă legi prin care primăriile să fie degrevate de anumite atribuții, care să fie asumate de alte instituții județene sau regionale. Primarii din Sibiu susțin prin diferite declarații publice, inclusiv la dezbaterile de la Guvern, că soluția eficientizări nu stă în reduceri de personal bazate pe procente, ci prin transferul de competențe și eficientizarea anagajării personalului. Un exemplu oferit de curând de Asociația Comunelor din România a fost cel al posibilității angajării unui contabil la mai multe comune mici. Dar astfel de exemple pot fi extinse și la alte servicii.
Sursa datelor: AIPARTE – Cât este 10% în administrația locală
Analiza completă pe AIPARTE
Dashboard județul Sibiu
