Un tânăr din Mediaș, recrutat în Legiunea Străină la începutul anilor ’90, ajunge să conducă gărzi prezidențiale în Africa și să devină, decenii mai târziu, protagonistul unor dosare penale și scandaluri politice în România. Traseul lui Horațiu Potra (n. 1970) dezvăluie un amestec de disciplină militară, mercenariat, afaceri cu securitate și zone gri între armată, resurse și politică.
Ucenicia: de la Securitatea lui Ceaușescu la Legiunea Străină
În 1988, la doar 18 ani, Potra își face stagiul militar la Câmpina, într-o unitate a Securității. Experiența o va descrie ulterior ca fiind „superficială”: trageri puține, antrenamente formale, fără rigoarea unei trupe de elită.
După 1990, caută o carieră militară „adevărată”. În 1992 pleacă în Franța și este acceptat în Legiunea Străină. Primește un nume conspirativ și trece prin antrenamente cu muniție reală. După patru luni de instrucție, se clasează primul în contingent.
În următorii cinci ani (1992–1997) ajunge caporal, obține cetățenia franceză și rămâne cunoscut pentru condiția fizică. El însuși spunea că Legiunea nu oferea bani mulți – solda varia între 300 și 1000 de euro – dar oferea experiență și rețele.
Bodyguard de lux: în serviciul emirului Qatarului
În 1997, după ce părăsește Legiunea, Potra intră în lumea gărzii de corp. Face un curs privat de protecție în Franța și, prin recomandarea unui veteran GIGN, ajunge în serviciul personal al fostului emir al Qatarului, detronat de propriul fiu.
Timp de patru ani și jumătate (1997–2001), Potra conduce securitatea emirului. Câștigă 5000 de dolari pe lună, dar lucrează fără zile libere. Călătorește des la Paris, Roma, Londra, Zürich, unde are ocazia să se intersecteze și cu agenții SPP care îl protejau pe Ion Iliescu și Radu Vasile.
Africa Centrală: diamante, armată și rebeliune
În 2002, Potra primește un nou contract: șef al gărzii prezidențiale a lui Ange-Félix Patassé, președintele Republicii Centrafricane.
Rolul său: instruirea militarilor loiali regimului și paza unor mine de diamante. Contextul era exploziv: Patassé se baza pe mercenari străini, iar rebelii lui François Bozizé pregăteau lovitura de stat.
În 2003, palatul prezidențial cade. Potra este capturat de rebeli, dar reușește să evadeze. Episodul îi marchează definitiv reputația de „mercenar român în Africa”.
Întoarcerea la Mediaș: afaceri și asociații
După aventura africană, Potra se întoarce în România. Înființează o firmă de pază și protecție la Mediaș, cu contracte inclusiv în străinătate.
În 2007, fondează Asociația RALF (Românii care au Activat în Legiunea Franceză), alături de alți foști camarazi. În interviuri din acea perioadă, critică serviciile de protecție românești, despre care spune că nu stăpânesc nici procedurile elementare de îmbarcare/debarcare.
Lovitura DIICOT: droguri și arme
Pe 30 septembrie 2010, procurorii DIICOT descind la ferma sa din Zăgar (Mureș). Descoperă un arsenal de arme și un laborator clandestin de cannabis. Potra este acuzat că ar conduce o grupare de crimă organizată, cu trafic de droguri și arme.
Procesul durează ani. În decembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia îl achită pentru acuzațiile de trafic de droguri, dar îl condamnă la 2 ani și 8 luni cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Rețele africane și scandaluri energetice
După 2015, numele său apare din nou legat de contracte de securitate în Africa, în special în zone cu resurse naturale. În iunie 2020, RISE Project publică o anchetă explozivă: Potra ar fi trimis mesaje de amenințare directorului Romgaz, Adrian Volintiru, pentru a influența un contract strategic cu Ungaria.
Mesajele – cu formulări de tip mafiot – devin probe într-un dosar de șantaj. Cazul ajunge în instanță, dar în 2021 plângerea este retrasă și procesul se închide.
Anii recenți: politică, mercenariat și controverse
În 2024, Potra intră din nou în atenția presei. Apar articole care îl leagă de transporturi de mercenari români în Africa și de campanii electorale interne, unde ar fi asigurat protecția unor politicieni controversați.
În decembrie 2024, este reținut de poliție în urma unor percheziții la Mediaș. Sechestrările scot la iveală arme, aur și sume mari de bani. Cazul devine subiect de scandal național.
În mai 2025, presa locală îl numește „omul din umbră al alegerilor din România”. Iar în septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, se întreabă public: „Cum e posibil ca unul ca Potra să aibă un arsenal și milioane de euro cash, iar serviciile să nu fi luat nicio măsură?”
Un traseu între front și politică
De la soldatul de 18 ani din Securitate la mercenarul african și apoi la inculpatul din dosarele DIICOT și Romgaz, Horațiu Potra și-a trăit viața între uniformă, bani și scandal.
Biografia sa adună trei decenii de zone gri: Legiunea Străină, contracte de securitate, gărzi prezidențiale, diamante, arme, droguri, politică și energie.
Un portret al lumii mercenariatului românesc, în care linia dintre patriotism, aventură și interese obscure rămâne mereu neclară.
