Între 15 și 19 septembrie, Armata României și-a chemat din nou aproape oamenii din rezervă. Pentru câteva zile, liniștea poligonului de lângă Sibiu a fost tulburată de vocile și pașii hotărâți ai rezerviștilor convocați la exercițiul MOBEX SB 25. De pe frontul liniștit al poligonului – un rezervist, trimis special al ziarului a putut vedea lucrurile de la firul ierbii. Nu ca acreditat de presă, cu ecuson și regim special, ci ca simplu rezervist care a răspuns prezent la hârtia primită de la Garnizoana Sibiu.
Trimisul nostru special a fost acolo, ca rezervist, împreună cu alți camarazi trecuți de 40 de ani, unii chiar aproape de 55. Toți au făcut armata obligatorie, înainte ca ea să fie suspendată în 2007. Generațiile de după ei nu au mai cunoscut nici ordinele scurte, nici mirosul de ulei de armă, nici gustul amar al ciorbei servite în cazarmă.
Din nou sub drapel
Exercițiul ne-a pus din nou în fața unor situații de instrucție pe care, cândva, le consideram rutină: ateliere de prim-ajutor în luptă, decontaminare, comunicații și, poate cel mai așteptat, trageri cu armamentul individual. Diferența față de anii de tinerețe? Calitatea.
Dacă în anii 1995-2005 dotările erau adesea vechi, hrana puțină și slabă, iar cazarea la limita suportabilului, acum lucrurile s-au schimbat radical. Am regăsit armament modernizat, echipamente noi, chiar și un standard de organizare care ne-a făcut să simțim că nu ne-am pierdut timpul.
O generație cu dublă povară
Privindu-ne unii pe alții, am realizat că noi suntem ultima generație „crescută” cu armata obligatorie. În vreme ce tinerii de azi au rămas cu poveștile noastre, noi purtăm încă reflexele formate atunci: disciplina, rezistența, solidaritatea. Reîntoarcerea în poligon a fost pentru mulți o trezire a acestor reflexe.
Mesajul oficial
Ministrul apărării naționale a transmis un mesaj clar, menit să dea greutate acestui efort colectiv:
„Rezerva operațională a armatei este o resursă foarte importantă, care trebuie permanent antrenată și pregătită pentru a răspunde eficient oricărei situații. Este responsabilitatea noastră să investim în oameni, în programe de instruire și în echipamente moderne, pentru a asigura securitatea României și a aliaților noștri. Mulțumesc tuturor rezerviștilor pentru implicarea exemplară, pentru spiritul civic și pentru responsabilitatea socială de care dau dovadă.”
Între nostalgie și prezent
Pentru noi, cei care am dormit cândva pe paturi de fier, sub pături uzate, în dormitoare reci, revederea poligonului în aceste condiții a adus o notă de nostalgie. Ne-am amintit de armata de altădată, cu lipsuri și greutăți, și am comparat-o cu exercițiul de acum, unde profesionalismul și respectul pentru oameni au fost vizibile la fiecare pas.
Exercițiile de tip MOBEX nu sunt doar repetiții pentru situații de criză, ci și punți între trecut și prezent. Ele verifică felul în care unitățile militare pot fi completate rapid cu personal și tehnică, dar și cum se poate păstra coeziunea între rezerviști și militarii activi.
La finalul zilei, obosiți, dar cu un sentiment de datorie împlinită, am știut cu toții un lucru: chiar și după decenii de viață civilă, atunci când suntem chemați sub drapel, știm încă să răspundem „Prezent!”.
Foto: Antonio Luca, Laurențiu Turoi
