Senatoarea Luminiţa Păucean-Fernandes aleasă pe listele AUR în județul Sibiu deși este de loc din Alba și locuiește în Germania a transmis un comunicat de presă astăzi, cu ocazia Zilei internaționale a pacienților cu leucemie mieloiadă cronică (LMC). SIBIU INDEPENDENT a dorit să facă o analiză a datelor și informațiilor prezentate în comunicatul senatoarei pe care sibienii nu au văzut-o la față dar au ales-o în Parlament. Supriză! Multe informații nu pot fi identificate după surse românești, altele conțin parțial adevăruri sau sunt false, îmbinate cu unele adevărate.
Ce spune senatoarea AUR Sibiu?
„Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică, abandonaţi de Guvern – România rămâne codaşa la tratamente salvatoare” – este mesajul transmis de senatoarea AUR de Sibiu, Luminiţa Păucean-Fernandes, cu ocazia Zilei Mondiale de Informare asupra Leucemiei Mieloide Cronice (LMC). Dar cât din acest comunicat corespunde realității și cât este retorică politică?
Ce spune comunicatul senatoarei pe scurt
„Nu există un program naţional pentru LMC, nu există centre regionale bine dotate care să asigure diagnosticul genetic şi molecular, iar accesul la terapii moderne este adesea greoi şi inegal.”
„Avem peste 1.600 de pacienţi în România… dar statul român nu le oferă ceea ce ar trebui să fie un drept fundamental – acces egal la diagnostic şi tratament.”
„Pacienţii aşteaptă luni de zile pentru analize sau pentru aprobarea unor tratamente…”
Ce arată datele verificate
✅ Adevărat
- Ziua mondială LMC este pe 22 septembrie (9/22), dată simbolică pentru translocația cromozomilor 9 și 22. Este recunoscută internațional.
- Nu există un registru național funcțional pentru LMC. Legea 293/2022 afirmă explicit acest lucru. Lipsa registrului face imposibilă raportarea corectă a numărului de pacienți și a supraviețuirii în România.
⚖️ Parțial adevărat
- „Nu există program național” – LMC este inclusă în Programul Național de Oncologie, care acoperă analize genetice și moleculare (BCR-ABL calitativ/cantitativ, RT-qPCR, FISH, secvențiere) și terapii cu inhibitori de tirozin-kinază (TKI).
👉 Deci există un cadru de finanțare, dar nu un program dedicat exclusiv LMC, cu centre regionale standardizate și registru propriu. - „Acces greoi și inegal” – este posibil în practică, însă nu există date oficiale publice care să arate timpi medii de așteptare sau diferențe regionale.
❌ Neconfirmat
- „Peste 1.600 pacienți” – cifra nu poate fi verificată. România nu are registru funcțional. Estimările oficiale vorbesc de circa 148 cazuri noi anual, dar prevalența exactă nu este cunoscută.
- „Până la 20% din leucemiile adultului” – valoare plauzibilă în literatura medicală internațională, dar nu documentată pentru România.
- „Pacienții așteaptă luni de zile” – nu există rapoarte oficiale care să ateste un asemenea timp de așteptare la nivel național.
❗ Exagerat
- „Guvernul nu face aproape nimic concret” – există cadru legal (Legea 293/2022, Planul Național de Combatere a Cancerului), finanțare pentru analize moleculare și protocoale pentru TKI moderne, inclusiv asciminib. Problema nu este lipsa completă de acțiune, ci implementarea incompletă și lipsa de transparență a datelor.
Cum stă România față de Europa
- Incidența: literatura internațională estimează LMC la 1–2 cazuri la 100.000 locuitori/an, inclusiv în Europa. România se aliniază acestui nivel, dar nu are date proprii clare.
- Tratamente: Inhibitorii de tirozin-kinază (imatinib, dasatinib, nilotinib, ponatinib, bosutinib și recent asciminib) sunt standard și disponibili prin CNAS.
- Monitorizare: ghidurile europene (ELN 2025, ESMO) cer testări moleculare frecvente și laborator PCR standardizat. România finanțează aceste teste, dar nu se știe cât de uniform sunt disponibile în toate regiunile.
Ce lipsește în România
- Un registru național funcțional pentru LMC
- Transparență privind rețeaua de laboratoare care fac testarea BCR-ABL la standarde europene
- Indicatori publici despre timpii de diagnostic, inițierea tratamentului și proporția pacienților eligibili pentru întreruperea tratamentului (treatment-free remission)
📌 Concluzie: Senatoarea are dreptate când semnalează lipsa unui registru și posibile probleme de acces, dar comunicatul exagerează prin formulări absolute și prin date neconfirmate. România are cadru legal, finanțare și tratamente disponibile pentru LMC, însă implementarea și colectarea de date rămân punctele slabe.
