Un copil subnutrit va avea, întotdeauna, o predispoziție în a dezvolta infecții pulmonare. Studiile au demonstrat o incidență crescută a astmului bronșic la copiii obezi. Mamele fumătoare pe perioada sarcinii nasc mai frecvent copii care vor dezvolta boli pulmonare cronice. Fumatul pasiv are aceleași repercusiuni asupra plămânului copilului ca și fumatul activ.
Plămânii sănătoși sunt esențiali pentru o copilărie fără griji și o dezvoltare armonioasă. Într-o lume în care copiii sunt expuși zilnic la factori precum poluarea, infecțiile respiratorii sau alergiile, părinții au nevoie de informații clare și practice pentru a le proteja respirația. Despre cum putem menține sănătatea pulmonară a celor mici, ce semnale de alarmă nu trebuie ignorate și ce rol are prevenția, ne spune doamna doctor Iulia Simina, medic pneumolog pediatru, în cadrul campaniei „Săptămâna conștientizării sănătății pulmonare”, organizată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu pentru a marca Ziua Mondială a Plămânilor, celebrată anual pe 25 septembrie.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni pulmonare la copii și cum le putem preveni?
Cele mai frecvente afecțiuni pulmonare la copii sunt infecțiile respiratorii, mai ales în sezonul rece. În ultimii ani se constată o creștere alarmantă și a cazurilor de astm bronșic, atât postinfecțios, cât și alergic. Printre metodele eficiente de prevenire se numără: evitarea expunerii la fum de țigară și alte noxe respiratorii, vaccinarea conform schemei naționale și, unde este cazul, vaccinurile opționale, practicarea sportului și a exercițiilor fizice regulate, precum și o alimentație bogată în fructe și legume.
Cum putem identifica semnele timpurii ale unor probleme respiratorii la cei mici?
Problemele respiratorii pot fi anticipate prin identificarea unor factori de risc: prenatali (sarcină cu risc, infecții materno-fetale, fumat în sarcină), perinatali (travaliu prelungit, aspirație de lichid amniotic, circulară de cordon) și postnatali (fumat pasiv, poluare, noxe din casă). Dacă un copil expus la acești factori dezvoltă tuse persistentă după fiecare episod de infecție respiratorie, este necesar consultul pediatric pentru un diagnostic precoce al unei posibile boli pulmonare cronice.
Ce impact are fumatul pasiv asupra plămânilor copiilor?
Fumatul pasiv are aceleași efecte ca și fumatul activ. Fumul de țigară conține sute de substanțe toxice, unele întâlnite și în combustibili, baterii sau pesticide. Expunerea repetată determină inflamații cronice, care duc la hiperreactivitate bronșică și pot favoriza apariția astmului sau a altor boli respiratorii.
Cum influențează poluarea aerului dezvoltarea plămânilor la copii?
Urbanizarea și industrializarea au crescut nivelul poluanților din aer, ceea ce duce la sensibilitate pulmonară crescută. Copiii expuși riscă să dezvolte astm bronșic și chiar tumori bronhopulmonare în viitor.
Cât de importantă este igiena respiratorie și spălatul pe mâini în prevenirea infecțiilor pulmonare?
Igiena joacă un rol esențial, mai ales în sezonul rece și în contextul creșterii cazurilor de COVID-19. Spălarea frecventă a mâinilor, folosirea șervețelelor de unică folosință pentru tuse și strănut, evitarea introducerii mâinilor murdare în gură sau nas, precum și ținerea copiilor bolnavi acasă sunt măsuri simple, dar foarte eficiente.
Vaccinarea contribuie la sănătatea plămânilor copiilor?
Da. Vaccinurile din schema națională protejează și împotriva unor boli respiratorii precum tuberculoza, tusea convulsivă și pneumonia. Există și vaccinuri opționale, precum cel antigripal sau cel împotriva virusului sincițial respirator, recomandat în special prematurilor. Vaccinurile nu previn întotdeauna complet boala, dar reduc severitatea și complicațiile.
Ce tipuri de exerciții fizice sunt recomandate pentru copii?
Orice sport este benefic, dar trebuie adaptat fiecărui copil. De exemplu, un copil cu astm care face bronhospasm la frig ar trebui să evite schiul sau patinajul și să practice sporturi în aer cald și umed, precum înotul, tenisul sau ciclismul.
Alimentația are un rol în sănătatea pulmonară?
Da, alimentația este esențială. Cele mai recomandate sunt fructele și legumele crude, bogate în vitamine, în special vitamina C. Un copil subnutrit este predispus la infecții pulmonare repetate, iar obezitatea este asociată cu o incidență crescută și un control mai slab al astmului.
Cum putem preveni astmul și alergiile respiratorii la copii?
Se urmărește evitarea factorilor de risc prenatal, perinatal și postnatal. Copiii cu istoric familial de astm sau alergii trebuie monitorizați atent, mai ales dacă prezintă tuse recurentă, rinită alergică sau conjunctivită alergică. Diagnosticul se confirmă prin consult pneumologic și spirometrie, iar ulterior este nevoie de monitorizare periodică, tratament adaptat și colaborare multidisciplinară.
Care sunt cele mai frecvente greșeli ale părinților?
Expunerea copiilor la fumul de țigară este cea mai gravă greșeală. Fumatul pasiv afectează plămânii la fel de mult ca fumatul activ. Mai mult, bebelușii care ating obiecte impregnate cu particule de fum și își duc mâinile la gură pot introduce toxinele direct în organism. S-a demonstrat și că mamele fumătoare nasc mai frecvent copii predispuși la boli pulmonare cronice.
Cum ar trebui să reacționeze părinții la simptome precum tuse sau respirație șuierătoare?
Primul pas este consultul la medicul de familie, care poate redirecționa către pediatru sau pneumolog. Pacienții astmatici trebuie să înceapă terapia de atac conform planului stabilit. Dacă apar semne de gravitate precum dificultăți mari de respirație, colorație anormală a pielii, febră persistentă sau alterarea stării generale, copilul trebuie dus de urgență la spital.
Dacă ar fi să dați un singur sfat părinților pentru a proteja plămânii copiilor, care ar fi acesta?
Evitarea expunerii la noxe respiratorii (fum de țigară, praf, mucegai, păr de animale, spray-uri de cameră), la alergeni alimentari în cazul copiilor cu alergii, precum și limitarea contactului cu persoane bolnave.