Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice, fiind principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. În ciuda progreselor medicale și a campaniilor de prevenție, mulți pacienți ajung la medic în stadii avansate ale bolii, ceea ce face ca diagnosticul precoce și accesul la tratament să fie esențiale. Fumatul, poluarea și factorii genetici sunt doar câteva dintre cauzele implicate, însă realitatea este complexă și necesită o înțelegere profundă din partea specialiștilor.
Pentru a afla mai multe despre modul în care se manifestă această boală, ce înseamnă prevenția și ce soluții moderne de diagnostic și tratament există astăzi, am stat de vorbă cu doamna doctor Iulia Oaida, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Care sunt principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar?
Factorul de risc dominant rămâne fumatul activ, responsabil de majoritatea cazurilor. De asemenea, expunerea pasivă la fumul de țigară, expunerea ocupațională la agenți carcinogeni (azbest, radon, hidrocarburi aromatice policiclice, metale grele), poluarea atmosferică, predispoziția genetică și antecedentele de boli pulmonare cronice (BPOC, fibroză pulmonară) contribuie semnificativ la creșterea riscului.
Cum s-au modificat ratele de incidență în ultimele decenii?
În țările dezvoltate, incidența la bărbați a cunoscut o tendință descrescătoare, corelată cu scăderea prevalenței fumatului. În schimb, la femei se constată o creștere, reflectând adoptarea mai tardivă a obiceiului fumatului. În regiunile cu niveluri ridicate de poluare și expunere profesională, incidența continuă să crească.
Care sunt manifestările clinice precoce ce ar trebui să alerteze pacienții și medicii?
Tusea persistentă sau modificarea caracterului acesteia, hemoptizia, dispneea progresivă, respirația șuierătoare, durerile toracice atipice, scăderea inexplicabilă în greutate și astenia sunt semnale de alarmă care necesită investigații suplimentare.
Ce investigații sunt esențiale pentru diagnosticul precoce?
Radiografia toracică are rol orientativ, însă standardul de aur pentru screeningul populațiilor cu risc crescut este tomografia computerizată toracică cu doză redusă. Confirmarea diagnosticului se realizează prin bronhoscopie, biopsie și examen histopatologic, completate de teste imunohistochimice și de caracterizare moleculară.
Care sunt opțiunile de tratament în funcție de stadiul bolii?
În stadiile incipiente (I–II), tratamentul standard este chirurgical, uneori completat de chimioterapie sau radioterapie adjuvantă. În stadiile local avansate sau metastatice (III–IV), tratamentul include chimioterapia, terapiile țintite (EGFR, ALK, ROS1, KRAS) și imunoterapia, în combinații individualizate. Radioterapia are atât indicații curative, cât și paliative.
Care sunt principalele provocări în gestionarea efectelor secundare?
Toxicitatea hematologică și gastrointestinală a chimioterapiei, reacțiile autoimune induse de imunoterapie și toxicitățile pulmonare post-radioterapie sunt provocări majore. Acestea necesită monitorizare atentă, protocoale clare și o abordare multidisciplinară.
Cum se realizează colaborarea interdisciplinară în îngrijirea pacienților?
În cancerul pulmonar, abordarea este multidisciplinară și implică medici oncologi, chirurgi toracici, radioterapeuți, radiologi, pneumologi și specialiști în medicină nucleară. Cazurile sunt discutate în comisii oncologice, unde se stabilește planul terapeutic personalizat.
Cum diferă prognosticul pacienților diagnosticați precoce față de cei diagnosticați tardiv?
În stadiile precoce, rata de supraviețuire la 5 ani depășește 60%, în timp ce în stadiile avansate rareori depășește 15%. Diferența subliniază importanța screeningului și a diagnosticului precoce.
Care sunt recomandările actuale pentru screeningul populațiilor cu risc crescut?
Societățile internaționale recomandă efectuarea anuală a tomografiei computerizate toracice cu doză redusă la persoanele între 50–80 de ani, fumători activi sau foști fumători cu un consum de minimum 20 pachete-an.
Ce strategii de prevenție sunt cele mai eficiente?
La nivel individual, renunțarea la fumat este cea mai eficientă măsură. La nivel populațional, programele naționale de control al tutunului, reducerea expunerii la poluanți și radon, precum și educația pentru sănătate sunt pilonii principali ai prevenției.
Care sunt progresele recente promițătoare în cercetare?
Dezvoltarea inhibitorilor pentru mutații dificil de tratat, precum KRAS G12C, noile combinații de imunoterapie și utilizarea biopsiei lichide pentru diagnostic precoce și monitorizarea răspunsului la tratament sunt direcții extrem de promițătoare.
Cum anticipați evoluția diagnosticării și tratamentului în următorul deceniu?
Screeningul va fi extins și rafinat prin integrarea biomarkerilor moleculari. Tratamentul va deveni mai personalizat, cu terapii inovatoare și minim invazive, iar inteligența artificială va avea un rol important în interpretarea datelor imagistice și histopatologice, sprijinind luarea deciziilor clinice
