În cadrul ședinței Colegiului Prefectural de astăzi, prezidată de prefectul Mircea Dorin Crețu alături de subprefecții Benedek Zacharie și Florian Giubega, inginerul Alexandru Bădilă și totodată adjunct șef la Secția Autostrăzi Sibiu, a prezentat tema privind implementarea „Sistemului Inteligent de Transport pe autostrăzile din România”.
Potrivit acestuia, sistemul de transport național este o componentă fundamentală a societății românești, atât din punct de vedere economic, cât și social. Creșterea volumului transportului rutier în Uniunea Europeană, corelată cu dezvoltarea economiei și a cerințelor de mobilitate, reprezintă cauze majore pentru congestia de pe drumurile naționale, pentru creșterea consumului de energie și pentru apariția unor probleme sociale și de mediu.
Dezvoltarea unui sistem de transport adaptat nevoilor României și ale Europei este o prioritate strategică. Răspunsul nu mai poate fi doar extinderea infrastructurii existente, ci și implementarea sistemelor de transport inteligente (ITS -Intelligent Transport Systems).
Acestea sunt aplicații telematice avansate care furnizează servicii inovatoare de transport și management al traficului și permit utilizatorilor să fie mai bine informați și să folosească rețelele într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai „inteligent”.
ITS-ul integrează telecomunicații, electronică și tehnologia informației cu ingineria transporturilor, pentru planificarea, proiectarea, operarea, întreținerea și gestionarea rețelelor rutiere.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, administrator al rețelei de autostrăzi și drumuri naționale, este responsabilă de implementarea ITS. Misiunea instituției este dezvoltarea unei infrastructuri de calitate, care să reducă accidentele și impactul negativ al transportului rutier și să crească eficiența proceselor economice.
Provocările identificate pentru implementarea ITS în România:
Congestionarea traficului rutier -costurile ar crește cu aproximativ 14% până în 2030 și cu 23% până în 2040, comparativ cu 2015.
Emisiile generate de transport -pentru CO₂ ar fi mai mari cu 24% până în 2030 față de 2015, dar ar scădea cu 78% până în 2040. Emisiile de NOx ar scădea cu 56% între 2015 și 2030 și cu 77% până în 2040.
Accidentele rutiere mortale – ar fi cu 22% mai puține în 2030 față de 2015 și cu 28% mai puține până în 2040. Totuși, rănile grave și ușoare ar scădea mai lent: cu 18% până în 2030 și cu 22% până în 2040.
Datele prezentate arată că probabilitatea de decese și congestie este mai mică în țările cu densitate mare a autostrăzilor, în timp ce ratele de deces rămân ridicate în zonele cu densitate scăzută, cum sunt România, Ungaria, Bulgaria și multe regiuni rurale din Franța și Spania.
Autostrăzile monitorizate de Secția Autostrăzi Sibiu
Secția Autostrăzi Sibiu administrează două sectoare de autostradă, cu o lungime totală de 151 km, situate pe teritoriul județelor Sibiu și Mureș. Acestea sunt monitorizate permanent, 24/24, 7/7, din Centrul de Management al Informațiilor (CMI) Săliște.
1. Sectorul de Autostradă A1 (județul Sibiu)
Tronsonul se întinde de la poziția kilometrică 224+600, localitatea Boița, până la km 292+455, localitatea Cunța.
Are o lungime de 86 km și cuprinde 9 noduri rutiere.
Gestionarea și întreținerea sunt realizate de C.I.C. Boița și C.I.C. Săliște.
2. Sectorul de Autostradă A3 (județul Mureș)
Tronsonul se întinde de la km 0+000, localitatea Târgu Mureș, până la km 51+855, localitatea Câmpia Turzii.
Are o lungime de 65 km și cuprinde 6 noduri rutiere.
Responsabilitatea acestuia aparține C.I.C. Ungheni.
