Un nou cuvânt a intrat în vocabularul adolescenților din România: „sigma”. Apare în glume, în clipuri de pe TikTok, în descrieri de profil sau chiar în conversațiile din pauză. Deși pentru adulți termenul pare un mister, pentru mulți elevi — mai ales băieți — „sigma” a devenit un simbol al încrederii, al independenței și al dorinței de a nu fi „ca restul”.
Cuvântul își are originea în mediul online american, mai exact în cultura „manosphere”, un spațiu virtual dedicat discuțiilor despre masculinitate, succes și atitudine. Inițial, termenul „sigma male” descria un tip de bărbat care nu urmează ierarhiile sociale tradiționale — spre deosebire de „alpha”, liderul dominant din grup, „sigma” este solitar, tăcut, dar sigur pe sine. Imaginea a fost popularizată prin clipuri motivaționale, montate cu personaje precum Keanu Reeves, Thomas Shelby (din Peaky Blinders) sau Batman, însoțite de muzică lentă și fraze precum „He walks alone but never lonely”.
În ultimii ani, trendul a explodat pe TikTok. Hashtagul #SigmaRule a adunat miliarde de vizualizări, iar expresii ca „Sigma move” sau „Stay sigma” au devenit parte din cultura tinerilor. În România, termenul s-a răspândit mai ales printre elevii de gimnaziu și liceu, care îl folosesc atât serios, cât și ironic.
„Când zici ‘sigma’, te referi la cineva care e calm, nu se bagă în certuri, dar are încredere în el. E genul care face ce vrea, fără să caute atenția celorlalți”, explică un elev de 15 ani din Sibiu. Pe de altă parte, mulți îl folosesc în glumă, mai ales când cineva vrea să pară misterios sau face o mișcare neașteptată: „A plecat fără să zică nimic? Sigma move!”.
Psihologii și profesorii văd fenomenul cu prudență. Pe de o parte, „sigma” oferă un model de autocontrol și echilibru într-o lume dominată de imagine și presiune socială. Pe de altă parte, unii tineri preiau acest ideal în forme extreme, interpretându-l ca o respingere totală a emoțiilor sau a empatiei. „Familia și comunitatea sunt responsabile în primul rând pentru modelarea tinerilor. Acolo e problema și tot acolo e rezolvarea. Asta nu înseamnă că tinerii nu au autonomie în alegerile lor. Dar din copilărie se imprimă, prin educație, un anume tip de răspuns social și psihologic la diverși stimuli ulteriori.”, explică psihologul sibian Ioana Blaga Frunzescu.
Profesorii confirmă că termenul apare tot mai des în discuțiile din clasă. „Unii elevi îl folosesc ca pe o glumă, alții chiar cred în el. În spatele glumei, însă, e o nevoie de a arăta că pot controla lumea din jur, că sunt maturi și puternici. Asta e, de fapt, esența generației actuale: caută modele de forță, dar și de sens”, spune o profesoară de limba română din Sibiu.
Deși vine dintr-o cultură digitală occidentală, „sigma” s-a adaptat perfect limbajului tinerilor români. E scurt, sonor și ușor de folosit. Într-un singur cuvânt, elevii pot exprima o întreagă atitudine: calm, siguranță și detașare.
La fel ca alte expresii virale — „rizz”, „based”, „skibidi” sau „6-7” —, și „sigma” este o formă prin care adolescenții își caută identitatea. Într-o lume plină de zgomot și competiție, „a fi sigma” înseamnă, pentru ei, a rămâne stăpân pe sine.
Foto credit: Silvio Pelegrin: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/33517504/
