La Cisnădie, un proiect menit să îmbunătățească viața locuitorilor din Cartierul Arhitecților s-a transformat într-o confruntare politică dură. Joi, 30 octombrie, Consiliul Local Cisnădie a respins proiectul de hotărâre inițiat de primarul Mircea Orlățan (USR) privind preluarea în proprietatea orașului a nouă terenuri donate de persoane fizice și juridice, totalizând peste 5.400 mp.
În timp ce primarul acuză opoziția liberală, alături de AUR și Verzi, că „sabotează dezvoltarea”, consilierii care au refuzat să voteze afirmă că proiectul era incomplet, grăbit și cu erori grave în documentație.
Un scandal care dezvăluie tensiunile politice din Cisnădie, dar și fragilitatea procesului administrativ în cel mai disputat cartier al orașului.
Primarul Orlățan: „Este noaptea minții! Cei care au creat haosul urban se opun acum dezvoltării”
Primarul Mircea Orlățan și-a exprimat public indignarea după respingerea proiectului.
„Dragii mei, nu avem vești prea bune din Consiliul Local Cisnădie. Proiectul în care s-a propus preluarea în proprietatea orașului Cisnădie a 9 terenuri din Cartierul Arhitecților a căzut la vot. Era nevoie de o majoritate de două treimi, adică 13 voturi din 19”, a scris edilul pe pagina sa de Facebook, imediat după ședință.
Potrivit acestuia, singurul vot împotrivă a fost exprimat de fostul primar Gheorghe Huja (PNL), în timp ce restul consilierilor liberali, cei doi reprezentanți AUR și un consilier al Verzilor s-au abținut.
„Este noaptea minții. Cei care au aprobat pe bandă rulantă PUZ-urile iraționale din zona Cartierului Arhitecților și care au condamnat mii de cetățeni să trăiască într-un mediu aglomerat și fără servicii publice de bază, se opun acum eforturilor noii administrații de a prelua terenuri donate Primăriei. Aceste terenuri sunt baza pentru străzi decente, spații verzi și locuri de joacă”, a declarat Orlățan, acuzând opoziția de „obstrucționism politic”.
Primarul promite că nu va renunța la proiect, menționând că „vom insista până vom reuși”.
Ce prevedea proiectul respins: 9 terenuri pentru drumuri, parcări și spații verzi
Conform expunerii de motive prezentate înainte de ședință, proiectul presupunea preluarea a 9 parcele donate orașului de către persoane fizice și juridice, printre care City Residence Construct SRL, Rezidențial Cireșica Sud SRL, precum și cetățenii Vasile Dancu și Alexandru-Aurel Bălan.
Suprafața totală însumată: 5.473 mp (ponderat în cote-părți 2.676 mp).
Printre terenurile vizate:
616 mp pentru completarea străzii „Budapesta”;
1.185 mp pentru extinderea unei străzi;
568 mp pentru un loc de joacă;
792 mp de teren rezervat pentru amenajări viitoare.
Orlățan a prezentat inițial proiectul pe rețelele sociale, subliniind că acesta reprezintă „pasul final al procesului de preluare a terenurilor”, rezultat al „muncii de un an” a aparatului administrativ.
PNL Cisnădie: „Nu putem vota proiecte incomplete și neconforme”
La scurt timp după scandal, Organizația PNL Cisnădie a transmis un comunicat de presă prin care respinge acuzațiile primarului și explică votul consilierilor săi:
„PNL Cisnădie nu se opune primirii de suprafețe de teren care sunt amenajate, conform legii, ca străzi, în Cartierul Arhitecților. În mandatele trecute am votat primirea în patrimoniul orașului a peste 15 străzi.
Nu putem însă accepta să intre în patrimoniul orașului străzi neconforme și proiecte făcute pe repede înainte, cu date eronate și fără timp suficient pentru analiză. Proiectul a fost prezentat consilierilor prea târziu și conținea inadvertențe juridice.”
PNL mai acuză administrația Orlățan de lipsă de transparență și comunicare deficitară, precizând că documentația „a fost incompletă și cu erori în raportul economic”.
Angela Luchian-Ionescu (PNL): „USR minte cetățenii. Primăria nu poate prelua cote-părți din terenuri”
Consiliera locală Angela Luchian-Ionescu a detaliat pe larg motivele abținerii, afirmând că administrația USR a indus în eroare publicul:
„Au informat eronat oamenii că au preluat 9 terenuri cu o suprafață de 5.473 mp. În realitate, pentru patru dintre ele primăria a preluat doar cote-părți, rămânând coproprietar în indiviziune cu alți proprietari. Pe aceste terenuri nu se poate interveni până când nu renunță toți coproprietarii.”
Ea mai susține că unele terenuri sunt grevate de ipoteci din cauza creditelor luate de proprietarii care au donat cote-părți, iar primăria „nu poate prelua asemenea bunuri fără acordul băncilor”.
„Este grav că nici primarul, nici funcționarii nu au înțeles diferența între o cotă-parte și o proprietate integrală. S-au lăudat că au lucrat un an la proiect, dar abia cu trei zile înainte de vot au verificat terenurile în realitate.
Nu poți minți cetățenii și transforma totul într-o campanie electorală”, a conchis consiliera liberală.
Bogdan Gușe (AUR): „Datele din proiect nu corespund realității cadastrale”
Și reprezentanții AUR Cisnădie au justificat abținerea lor prin erori juridice și cadastrale.
Bogdan Gușe, consilier local AUR și de profesie topograf, a declarat:
„Datele din cărțile funciare arată o suprafață reală de doar 2.676 mp, nu 5.473 mp cum s-a anunțat public. Diferența provine din faptul că o parte din terenuri au fost preluate doar în cote-părți, nu integral.
Această inexactitate ridică semne de întrebare serioase privind procesul de verificare. Cerem o comunicare publică onestă, bazată pe realitatea juridică. Proiectul trebuie refăcut în conformitate cu documentele legale și apoi supus din nou votului.”
Gușe a subliniat că „nici PNL, nici AUR, nici Verzii nu poartă vreo vină”, acuzând administrația USR de neglijență administrativă.
„Postările se modifică, documentele nu. Votul este pe litera legii, nu pe discurs politic.”
Ultima sa remarcă vizează faptul că primarul a modificat ulterior postarea inițială în care anunța preluarea terenurilor, după ce erorile semnalate au devenit publice.
Context: tensiuni vechi și un cartier cu probleme cronice
Cartierul Arhitecților, construit la granița dintre Cisnădie și Sibiu, a fost mult timp un simbol al dezvoltării haotice. Aprobat în mare parte în mandatele fostului primar Gheorghe Huja (PNL), cartierul s-a extins rapid, dar fără infrastructură adecvată: străzi neasfaltate, lipsa spațiilor verzi și a locurilor de parcare.
Administrația Orlățan a promis în 2024 o „integrare completă” a cartierului în structura urbană a orașului, prin reglementarea juridică a terenurilor și investiții în drumuri și spații publice.
Respingerile succesive din Consiliu Local arată însă că lupta pentru controlul asupra Arhitecților este și una politică, între noua administrație USR și opoziția PNL-AUR.
Concluzie: între dezvoltare și legalitate
Episodul din 30 octombrie arată fragilitatea relației dintre administrație și consiliu în Cisnădie.
Pe de o parte, primarul Orlățan invocă urgența modernizării unui cartier sufocat de lipsa infrastructurii; pe de altă parte, consilierii opoziției atrag atenția asupra necesității respectării legii și verificării temeinice a actelor.
Surprinzător, în timpul ultimului mandat al fostului primar Huja (PNL), consilierii USR respingeau proiectele acestuia pe motive de legalitate, unele chiar din Arhitecților.
Declarațiile publice din timpul ședinței de Consiliu local Cisnădie au scos la iveală probleme grave de legalitate a proiectului inițiat de Primărie.
Indiferent de tabără, cert este că mii de locuitori ai Cartierului Arhitecților rămân în așteptarea soluțiilor concrete: drumuri publice, locuri de joacă și spații verzi promise de ani de zile. Iar până când proiectele nu vor fi „pe litera legii”, Cisnădia riscă să rămână blocată la propriu și la figurat, între promisiuni, cote-părți și dispute politice.
