Schimbarea conducerii Muzeului Național Brukenthal din 6 mai 2025 a reprezentat un moment decisiv pentru direcția culturală a instituției. Înlocuirea lui Alexandru Constantin Chituță cu dr. Raluca Teodorescu, anunțată public și urmată de o conferință de presă, a fost prezentată drept o măsură firească pentru asigurarea continuității administrative până la organizarea concursului de management. Mandatul inițial al noii directoare a avut o durată de 60 de zile și a fost ulterior prelungit până la finalizarea concursului în desfășurare, la care aceasta candidează.
În ciuda anunțului oficial și a unui început aparent liniștit, perioada care a urmat schimbării a adus o serie de decizii cu impact direct asupra programului expozițional și a relațiilor internaționale ale muzeului.
Ruptura de direcția stabilită în mandatul Chituță
Documentele oficiale furnizate în baza Legii 544 arată că programarea expozițiilor pentru primele patru luni ale anului, realizată în mandatul lui Alexandru Chituță, a fost dusă la bun sfârșit conform planului stabilit anterior schimbării. Lucrurile s-au modificat însă radical după preluarea interimatului de către Raluca Teodorescu, când instituția și-a schimbat direcția expozițională, iar unele proiecte importante au fost retrase sau suspendate.
Deși în aparență este vorba despre o recalibrare administrativă, realitatea relevă o ruptură puternică față de programarea deja consolidată la nivel internațional.
Dispariția expoziției Leonardo: proiectul-fanion lăsat în gol
Cea mai notabilă schimbare a fost anularea expoziției dedicate unei lucrări atribuite lui Leonardo da Vinci, realizată în colaborare cu Galleria degli Uffizi și alte instituții culturale italiene. Această expoziție, anunțată public în ianuarie 2025 și considerată cel mai important proiect internațional al muzeului din ultimele două decenii, nu a mai apărut în programul instituției după preluarea conducerii de către actualul interimar.
Expoziția fusese deja discutată în presa de specialitate din Italia și România, iar partenerii italieni așteptau confirmări finale. Surse din interiorul muzeului au precizat că nu a existat o justificare profesională pentru oprirea proiectului și că lucrările pregătitoare au fost oprite abrupt, fără informarea publicului și fără asumarea responsabilității.
Anulări succesive: expoziții, lansări de carte și colaborări internaționale
Blocajul nu s-a limitat la expoziția Leonardo. În perioada imediat următoare schimbării, mai multe lansări de carte, vernisaje și proiecte curatoriale deja aprobate au fost anulate fără nicio explicație. Colaborările internaționale, de la parteneriate editoriale până la participarea cu lucrări la expoziții din Europa, au fost suspendate sau întârziate, afectând vizibil credibilitatea instituției în relațiile externe.
Procedurile de împrumut ale unor lucrări din patrimoniul Brukenthal, confirmate anterior către muzee din Italia, Germania și Austria, au fost oprite fără justificări publice. Surse din interiorul instituției descriu o perioadă marcată de „anulări în lanț”, lipsa consultării curatorilor și o comunicare internă deficitară, care a generat tensiuni și incertitudine.
Creșterea veniturilor: o statistică reală, dar lipsită de context
Conducerea interimară a prezentat pentru primele luni ale anului o creștere a veniturilor din bilete și servicii conexe. Deși cifrele sunt reale, ele trebuie interpretate în contextul în care primele patru luni din 2025 au fost organizate pe baza programelor aprobate în mandatul anterior. În plus, fluxul turistic din Sibiu a fost în creștere în 2025, iar tarifele pentru bilete au fost ajustate la nivelul pieței. Toți acești factori explică creșterea veniturilor, care nu poate fi atribuită exclusiv noii conduceri.
Statisticile singure nu pot compensa pierderea unor colaborări internaționale sau absența unor proiecte cu miză culturală majoră pentru instituție.
Un moment critic pentru cel mai vechi muzeu public din România
Toate aceste decizii ridică semne de întrebare cu privire la strategia actualei conduceri și la modul în care este gestionat un muzeu de talia Brukenthal, aflat într-o poziție unică în peisajul cultural românesc. Concursul de management, aflat în desfășurare, are loc într-un climat tensionat, în care instituția riscă să piardă parteneriate construite în ani de muncă și să se îndepărteze de scena culturală internațională.
În lipsa unei comunicări oficiale coerente, publicul sibian și comunitatea culturală rămân cu impresia unei instituții aflate în derivă, care renunță la proiecte importante fără explicații și care tratează superficial relațiile internaționale esențiale pentru prestigiul său.
Întrebările la care Muzeul Național Brukenthal trebuie să răspundă
1. De ce a fost anulată expoziția Leonardo/Uffizi?
2. De ce au fost anulate și alte expoziții, lansări de carte și colaborări internaționale aprobate anterior?
3. Cine a dispus aceste anulări și pe ce criterii?
4. Au fost partenerii externi notificați oficial cu privire la renunțarea la colaborare?
5. Ce strategie culturală urmărește actuala conducere interimară?
6. Cum va fi afectată participarea internațională a muzeului în următorii ani?
Brukenthal nu este doar o instituție muzeală. Este un simbol cultural al României. Iar ceea ce se întâmplă între zidurile lui privește o întreagă comunitate.
