Europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a prezentat vineri, la Sibiu, un prim bilanț al activității sale din noul mandat, obținut anul trecut ca independent, cu sprijinul unei platforme de tineri. De la fonduri europene pentru bursele studenților până la teme sensibile precum sănătatea mintală sau securitatea regională, Ștefănuță susține că rolul unui europarlamentar poate avea efecte concrete în viața de zi cu zi din România.
Prioritatea României: apărarea și securitatea
În cadrul conferinței de presă, Nicu Ștefănuță a subliniat că anul 2026 ar trebui să aducă în prim-plan apărarea și securitatea națională, chiar dacă subiectul este unul dificil de acceptat de opinia publică. Europarlamentarul a vorbit despre vulnerabilitatea actuală a României în context regional.
„Partea de apărare și securitate este foarte importantă. Știu că e un subiect nepopular, știu că oamenii au alte probleme, economice și sociale, dar suntem într-o situație foarte slabă, periculoasă. Când ești slab, e cel mai ușor să fii atacat”, a declarat Nicu Ștefănuță.
El a făcut trimitere directă la războiul din Ucraina, pe care îl consideră esențial pentru stabilitatea României. „Dacă lăsăm Ucraina de izbeliște, Ucraina nu este doar o țară vecină. Este, vorba lui Eminescu, ciotul de care se împiedică aliotmanul. Dacă nu ar fi ei în cale, nu știu în ce situație am fi noi”, a spus vicepreședintele Parlamentului European.
Spitale și transporturi, investiții cu dublu rol
În viziunea europarlamentarului, securitatea nu înseamnă doar armată, ci și infrastructură civilă solidă. Ștefănuță a insistat asupra investițiilor în spitale și transporturi, văzute ca esențiale atât în situații de criză, cât și pentru dezvoltarea pe termen lung.
„În caz de Doamne ferește, trebuie să ai spitale foarte bune și transporturi foarte bune. Eu aș investi foarte mult în această infrastructură. Și dacă ne păzește Dumnezeu și nu se întâmplă nimic, atunci le ai pe mai departe. Nu e o investiție proastă”, a afirmat acesta.
Fonduri europene pentru bursele studenților
Un capitol central al bilanțului prezentat la Sibiu a vizat educația și sprijinul pentru studenți. Nicu Ștefănuță a reamintit că una dintre promisiunile sale electorale a fost implicarea directă în problematica burselor, mai ales în contextul tăierilor bugetare.
„Am fost ales fiind susținut de o platformă de tineri, iar o promisiune a fost cea de a mă ocupa de studenți. Tăierea burselor nu mi s-a părut în regulă și am încercat să găsesc soluții”, a explicat europarlamentarul.
În urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană și cu autoritățile române, o parte din fondurile europene neutilizate vor fi redirecționate către burse. Ministrul Educației, Daniel David, și ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru, și-au dat acordul pentru această soluție.
„Din februarie 2026, 60 de milioane de euro din Fondul Social European vor fi trecute la burse. Mai avem un pic să acoperim tăierile cauzate de deficit”, a precizat Ștefănuță.
În prezent, după reduceri bugetare de aproximativ 500 de milioane de lei, pentru bursele studenților au rămas disponibile 1,2 miliarde de lei. Europarlamentarul a atras atenția asupra abandonului universitar ridicat. „Avem o rată de abandon foarte mare: 40% dintre studenții la fără taxă și peste 50% dintre cei la cu taxă părăsesc facultatea după primul an”, a subliniat acesta.
Sprijin pentru angajații afectați de concedieri
Nicu Ștefănuță a vorbit și despre accesarea fondurilor europene pentru „ajustare la globalizare”, destinate salariaților afectați de relocarea sau închiderea unor companii. El a arătat că România se confruntă în prezent cu un val de concedieri, în special în sectorul IT.
„Multe companii care foloseau România ca un fel de lohn în IT încep să închidă punctele de lucru. România a mai aplicat o singură dată pentru aceste fonduri, când a plecat Nokia de la Jucu. Anul acesta reușim să aplicăm din nou”, a declarat europarlamentarul sibian.
Sănătatea mintală, fără stigmat
Pe lângă temele economice și de securitate, Nicu Ștefănuță a menționat și inițiativele din zona socială și de sănătate publică. Printre acestea se numără evenimente dedicate vaccinării împotriva HPV, combaterii violenței și discuții deschise despre sănătatea mintală.
„Pentru mine, subiectul sănătății mintale ar trebui abordat deschis și fără stigmat. Mai ales bărbaților le este foarte greu să se exprime”, a spus Ștefănuță, adăugând că este îngrijorat de numărul tinerilor atrași de jocuri de noroc online sau de grupuri toxice din mediul digital.
Bilanțul prezentat la Sibiu conturează, potrivit europarlamentarului, un exemplu despre modul în care activitatea de la Bruxelles poate avea impact direct în România, de la fonduri pentru educație și protecție socială, până la dezbateri sensibile, dar necesare, despre securitate și sănătatea mintală.
