În seria „Oameni și locuri de poveste”, președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a publicat pe pagina sa de Facebook o mărturie despre educație, identitate și șanse egale, avându-l în prim-plan pe Adrian Pascu, romul din Brădeni care a ajuns directorul școlii în care a învățat alfabetul. Postarea este un portret de viață care leagă comunitatea, școala și administrația locală printr-un fir comun: educația ca drum spre demnitate.
Contextul este unul simbolic. Pe 18 decembrie, Ziua Minorităților Naționale, România își amintește că diversitatea celor 20 de etnii este o resursă, nu o slăbiciune. În acest cadru, povestea din Brădeni devine mai mult decât un exemplu individual, devenind o oglindă a unei comunități aflate între dificultăți sociale și speranță.
Un drum din comunitatea romă spre catedră și conducere
Brădeni, sat aflat aproape de granița județului Sibiu cu Mureș, este o localitate în care peste o treime din locuitori sunt de etnie romă. Sunt familii numeroase, multe dintre ele trăind în condiții modeste. Din acest context pornește și Adrian Pascu, astăzi director al Școlii Gimnaziale din Brădeni.
„Sunt 246 de copii în evidențele școlii, iar aproximativ 60% provin din familii de romi, majoritatea cu venituri reduse”, explică Adrian Pascu în postarea citată de Daniela Cîmpean. Sunt copii care cresc alături de cinci, șase sau chiar șapte frați, în case cu una sau două camere, dar care vin zilnic la școală într-un spațiu curat, cald și bine dotat.
Director din 2022, Adrian Pascu are 32 de ani și predă în continuare, refuzând să se izoleze în biroul conducerii. Îl găsești la catedră, explicând semnele de punctuație pe tabla interactivă sau stând de vorbă cu părinții și colegii la masa de lucru. Despre relația cu foștii săi profesori spune simplu: „Suntem colegi, prieteni chiar, și le port un respect aparte pentru că și datorită lor m-am ridicat.”
Identitate asumată și educație fără etichete
Adrian Pascu nu își ascunde identitatea și nici nu o transformă într-o barieră. „Consider că poți fi ținut în umbră și stigmatizat doar dacă permiți acest lucru. Nu am întâlnit oameni care să mă judece altfel decât pentru ce știu și ce fac”, afirmă el.
Parcursul său educațional a fost unul constant. După liceul din Agnita, profil filologie, a urmat Facultatea de Geografia Turismului la Sibiu și apoi un curs de reconversie profesională la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost mentor într-un proiect de incluziune a comunităților rome, învățător debutant și apoi profesor pentru învățământul primar.
Astăzi, școala din Brădeni este complet renovată, cu săli dotate modern, iar elevii poartă uniforme, un detaliu aparent minor, dar care „a pus semnul egal între copiii din etnii și familii diferite”, după cum reiese din relatarea Danielei Cîmpean.
Sprijinul administrației locale și rolul primarului
În povestea din Brădeni, un rol important îl are și administrația locală. Primarul comunei, Liviu Modoi, este cunoscut pentru sprijinul constant acordat comunității de romi, atât prin programele derulate de primărie, cât și prin implicare personală. De la susținerea educației și a școlii, până la colaborarea directă cu directorul unității de învățământ, primarul Modoi este unul dintre actorii locali care înțeleg că schimbarea începe prin școală.
Problemele comunității nu sunt ascunse. Adrian Pascu vorbește deschis despre lipsa locuințelor intabulate și despre dificultatea găsirii unui loc de muncă stabil, dar subliniază că administrația locală sprijină comunitatea și că „întotdeauna este loc de mai bine”.
O punte peste un pârâu și peste prejudecăți
Imaginea finală din postarea Danielei Cîmpean este una simbolică. La școala din Brădeni ajungi traversând o mică punte peste un pârâu, iar de cealaltă parte te așteaptă o comunitate care încearcă să se ridice prin educație. „Pășești cu întrebări și te întorci cu răspunsuri”, notează președinta Consiliului Județean Sibiu.
Povestea lui Adrian Pascu, spusă în seria „Oameni și locuri de poveste”, este despre un om, dar și despre un județ care demonstrează că educația poate fi puntea dintre condiția socială și șanse reale, dintre prejudecată și respect. Iar faptul că această punte se construiește în județul Sibiu nu este, așa cum sugerează autoarea postării, deloc întâmplător.
