Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu a obţinut, marţi, o decizie favorabilă pe fond la Tribunalul Sibiu, prin care statul român a câştigat şi cealaltă jumătate din imobilul situat în centrul istoric al municipiului Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Este vorba despre aceeaşi casă pentru care fostul preşedinte Klaus Iohannis datorează deja despăgubiri statului, reprezentat de Fisc.
Decizia instanţei era necesară pentru ca Fiscul sibian să poată întabula imobilul în întregime, în condiţiile în care cealaltă jumătate nu fusese înscrisă pe numele lui Klaus Iohannis, ci pe numele Rodicăi Baştea.
Hotărârea Tribunalului Sibiu
Potrivit minutei publicate pe portalul instanţelor de judecată, Tribunalul Sibiu a admis acţiunea formulată de Statul Român, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, şi a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor emis în 2012, în ceea ce priveşte includerea imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 în masa succesorală.
Instanţa a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cărţile funciare aferente imobilului şi intabularea dreptului de proprietate al statului român, atât asupra cotei de 32.459/43.100 din clădire, cât şi asupra spaţiului înscris separat în cartea funciară, cu titlu de moştenire. Totodată, pârâta a fost obligată să lase statul român în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul respectiv.
Procesele paralele şi apelul declarat
În paralel, statul român, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, a declarat apel, în decembrie 2025, împotriva unei decizii anterioare a Tribunalului Sibiu, prin care fusese respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis. Dosarul urmează să fie înaintat Curţii de Apel Alba, pentru soluţionarea apelului.
Despăgubiri cerute pentru lipsa de folosinţă
Statul român a deschis, de asemenea, o acţiune prin care solicită obligarea fostului preşedinte Klaus Iohannis la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 din imobilul situat în centrul municipiului Sibiu. Potrivit unui comunicat anterior al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, această acţiune reprezintă continuarea demersurilor iniţiate pentru recunoaşterea dreptului de proprietate al statului şi recuperarea prejudiciilor generate de folosirea imobilului.
ANAF a precizat că, în condiţiile în care familia Iohannis a refuzat plata voluntară, a solicitat instanţei şi instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor datorate.
Preluarea imobilului şi poziţia ANAF
La începutul lunii octombrie 2025, ANAF a anunţat că a preluat, în condiţiile legii, jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, ca urmare a unei moşteniri vacante, prin care statul român a dobândit dreptul de coproprietate.
Preşedintele ANAF, Adrian Nica, declara atunci că instituţia nu avea indicii privind intenţia soţilor Iohannis de a achita sumele datorate şi că va iniţia acţiuni în instanţă, solicitând inclusiv măsuri asigurătorii. El a explicat că între ANAF şi soţii Iohannis a existat corespondenţă atât în legătură cu predarea imobilului, cât şi cu modul de calcul al sumelor datorate, însă, până la acel moment, nu fusese efectuată nicio plată.
Istoricul litigiului
Litigiul privind imobilul din Sibiu are o istorie îndelungată. În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul formulat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobil. Anterior, în mai 2014, Tribunalul Braşov anulase contractul de vânzare-cumpărare încheiat între familia Baştea, în calitate de vânzător, şi Klaus şi Carmen Iohannis, în calitate de cumpărători, în cadrul aceluiaşi dosar privind dreptul de proprietate asupra casei din Sibiu.
Sursa: AGERPRES
