România rămâne un pilon strategic al NATO pe Flancul Estic, iar securitatea regiunii Mării Negre este tratată drept o prioritate majoră în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice. Mesajul a fost transmis ferm în cadrul conferinței de presă desfășurate la Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE), la care au participat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Vizita liderului militar NATO în România a avut loc la începutul anului 2026 și a fost descrisă drept una „prioritară”, în contextul evoluțiilor de securitate din estul Europei și al războiului din Ucraina.
România, aliat strategic pe Flancul Estic
Generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că România este „un aliat extrem de valoros” pentru NATO, subliniind că rolul său depășește dimensiunea regională și contribuie direct la securitatea întregii Alianțe.
SACEUR a evidențiat importanța Headquarters Multinational Corps South-East în structura de comandă și control NATO, descriind acest comandament drept un exemplu concret de cooperare multinațională și de integrare a capabilităților aliate.
„România contribuie direct la descurajarea și apărarea colectivă, iar nivelul de pregătire și profesionalism al forțelor aliate dislocate aici este impresionant”, a afirmat generalul Grynkewich.
Grupurile de luptă NATO și rolul regiunii Mării Negre
În cadrul vizitei, comandantul suprem al forțelor aliate a discutat cu conducerea Corpului Multinațional de Sud-Est și cu comandanții grupurilor de luptă NATO dislocate în România, conduse de Franța, precum și cu cele din Bulgaria, conduse de Italia.
Aceste structuri, a subliniat SACEUR, sporesc semnificativ capacitatea de descurajare și apărare a Alianței. Totodată, oficialul NATO a evidențiat rolul României în regiunea Mării Negre, inclusiv cooperarea cu Bulgaria și Turcia în misiuni de deminare și patrulare.
România este implicată și în securitatea aeriană a NATO, prin misiuni de poliție aeriană în regiunea baltică și prin activarea unui nou escadron de aeronave F-16, complet integrat în sistemul aliat de apărare aeriană.
Lecțiile războiului din Ucraina și adaptarea NATO
Un capitol important al discuțiilor a fost dedicat lecțiilor desprinse din conflictul din Ucraina. Generalul Grynkewich a arătat că NATO analizează constant evoluțiile de pe front și adaptează planurile defensive în consecință, în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă.
În acest context, a fost menționată operația „Eastern Sentry”, o inițiativă multidomeniu care vizează întărirea apărării pe întregul Flanc Estic, prin integrarea noilor tehnologii și reducerea timpului de reacție al forțelor aliate.
„Ne concentrăm pe flexibilitate, viteză de răspuns și integrare deplină a capabilităților naționale în planurile NATO”, a explicat SACEUR.
Sistemul anti-dronă MEROPS, testat în România
România a fost prezentată ca stat-pilot în testarea unor capabilități moderne de apărare aeriană. Generalul Grynkewich a salutat introducerea sistemului anti-dronă MEROPS, arătând că acesta contribuie la protejarea spațiului aerian aliat și la consolidarea apărării colective.
Sistemul a fost deja recepționat, echipele au fost instruite, iar integrarea sa în operațiile curente de apărare aeriană este iminentă.
Poziția NATO față de Rusia: descurajare și vigilență
Întrebat despre afirmațiile potrivit cărora Rusia ar putea ataca un stat NATO în următorii ani, generalul Grynkewich a precizat că nu există informații care să indice un astfel de scenariu iminent.
„Rusia este descurajată de pregătirea, coeziunea și capacitatea de reacție a Alianței. NATO rămâne vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a declarat comandantul suprem.
Totodată, acesta a subliniat că evoluția forțelor ruse după conflictul din Ucraina va fi atent monitorizată, iar planurile regionale NATO sunt concepute tocmai pentru a preveni orice aventură militară.
Generalul Gheorghiță Vlad: infrastructura critică, o prioritate strategică
În intervenția sa, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a abordat subiectul protejării infrastructurii critice, în special în zona Mării Negre.
Acesta a explicat că, deși Articolul 5 al Tratatului NATO nu se aplică zonei economice exclusive, România își apără ferm interesele naționale și zonele de responsabilitate. Printre infrastructurile vizate se numără platformele energetice offshore, cablurile subacvatice de comunicații și conductele submarine.
Generalul Vlad a subliniat că protejarea acestor obiective implică investiții susținute în Forțele Navale Române și în capabilitățile Ministerului Afacerilor Interne, instituție responsabilă legal de securitatea infrastructurii critice.
Rezerva operațională și pregătirea populației
Șeful Apărării Române a anunțat că modificarea recentă a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare permite extinderea programelor de instruire voluntară pentru rezerva operațională.
România își propune să pregătească anual între 1.000 și 2.000 de rezerviști, cu posibilitatea extinderii capacității până la 10.000 de persoane pe an, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că reziliența națională nu înseamnă doar pregătire militară, ci și capacitatea populației de a face față situațiilor de criză, precum cutremure, incendii sau inundații, în cooperare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Republica Moldova și limitele implicării NATO
Un alt subiect abordat a fost situația Republicii Moldova. Generalul Vlad a reiterat că statul vecin este neutru, iar NATO nu poate interveni direct într-un eventual conflict pe teritoriul său.
Cu toate acestea, România rămâne ferm angajată să sprijine multidimensional Republica Moldova, inclusiv prin asistență militară destinată consolidării capacității sale de apărare și creșterii rezilienței instituționale.
Groenlanda, între dezbatere politică și misiune militară
Referitor la dezbaterea politică legată de Groenlanda, generalul Grynkewich a subliniat că aceasta este o chestiune care ține exclusiv de deciziile liderilor politici.
„Militarii rămân concentrați pe misiunea lor fundamentală: apărarea colectivă și implementarea deciziilor politice adoptate în cadrul Alianței”, a afirmat SACEUR.
Vizita conducerii militare NATO la HQ MNC-SE reconfirmă rolul României ca stat-cheie pe Flancul Estic și angajamentul ferm al Alianței Nord-Atlantice pentru descurajare, apărare colectivă și stabilitate în regiunea Mării Negre.
