Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu nu a alocat niciun leu către bugetul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu în ultimii trei ani, reiese din răspunsurile oficiale transmise publicației Sibiu Independent de cele două instituții, în urma unei solicitări de informații privind eventualele finanțări sau contribuții bugetare.
Poziția oficială a ULBS
Reprezentanții Universității „Lucian Blaga” din Sibiu susțin că, potrivit prevederilor legale, instituția nu are misiunea și nici dreptul de a finanța o altă instituție publică. Conform răspunsului transmis redacției, misiunea universității vizează educația și cercetarea, iar investițiile sunt direcționate către pregătirea resursei umane. Răspunsul este semnat de Smaranda Bălan, purtător de cuvânt al ULBS, care precizează că universitatea acționează în limitele competențelor stabilite de legislația în vigoare.
Confirmarea Spitalului Județean
De cealaltă parte, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu confirmă că, în perioada analizată, respectiv ultimii trei ani, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu nu a alocat niciun fond către bugetul spitalului. Informația este furnizată ca răspuns direct la întrebarea adresată de jurnaliști privind sumele transferate de ULBS către unitatea medicală.
Ce spune legea despre finanțarea între instituții publice
Cadrul legal actual prevede că spitalele publice sunt finanțate prin bugetul de stat, bugetele locale sau prin alocări gestionate de Ministerul Sănătății și autoritățile județene, iar universitățile publice nu pot transfera direct fonduri bugetare către alte instituții publice. Această separare strictă a liniilor de finanțare explică poziția oficială a ULBS și imposibilitatea unor alocări bugetare directe către Spitalul Județean.
Totuși, legislația nu interzice în mod absolut forme alternative de sprijin, precum donațiile, sponsorizările, dotările sau proiectele comune realizate în afara finanțării bugetare directe, cu respectarea procedurilor legale.
Exemple documentate de sprijin material din trecut
Deși în ultimii trei ani nu sunt raportate oficial alocări financiare sau donații asumate public, există exemple documentate din anii anteriori în care ULBS a fost implicată în sprijinirea Spitalului Județean, în special în contexte excepționale. În anul 2020, în plină pandemie de COVID-19, universitatea a fost partener într-o inițiativă prin care au fost donate monitoare medicale pentru secția de Terapie Intensivă, echipamente achiziționate printr-un parteneriat cu mediul privat. Tot în aceeași perioadă, cadre și specialiști din cadrul ULBS au realizat și donat o stație de decontaminare destinată Secției de Boli Infecțioase a spitalului, echipament construit în laboratoarele universitare.
Aceste exemple, deși relevante, nu apar însă în perioada recentă analizată și nu sunt menționate în răspunsurile oficiale transmise în prezent, ceea ce indică lipsa unei continuități a acestui tip de sprijin material.
Spitalul Județean, pilon esențial în formarea medicilor ULBS
Relația dintre cele două instituții depășește strict dimensiunea financiară. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu reprezintă principala bază clinică pentru studenții Facultății de Medicină din cadrul ULBS, care își desfășoară aici stagiile practice și activitatea clinică necesară formării profesionale. Pentru un număr important de tineri medici, tot Spitalul Județean este locul în care se desfășoară rezidențiatul, în multiple specializări. În același timp, numeroase cadre didactice ale Facultății de Medicină sunt și medici activi în cadrul spitalului, contribuind direct atât la actul medical, cât și la formarea generațiilor viitoare de specialiști.
Beneficiu reciproc asimetric
Această relație creează un beneficiu reciproc, dar asimetric. Spitalul Județean oferă infrastructura, cazurile clinice și cadrul practic fără de care educația medicală nu poate exista, susținând direct misiunea universitară a ULBS. Universitatea furnizează, la rândul său, expertiză academică și contribuie la formarea resursei umane pentru sistemul sanitar local și regional.
Un aspect esențial al acestei relații este însă faptul că resursa umană implicată nu reprezintă un sprijin financiar direct pentru spital. Cadrele didactice ale Facultății de Medicină care activează în Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu sunt remunerate distinct, atât de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru activitatea didactică și academică, cât și de spital, pentru activitatea medicală desfășurată efectiv în secții. Practic, actul medical prestat în spital este plătit din bugetul unității sanitare, iar universitatea nu compensează financiar utilizarea infrastructurii spitalului pentru activitățile de formare, uzura echipamentelor sau costurile operaționale generate de prezența studenților și a activităților clinice cu caracter didactic.
În acest context, dincolo de limitele legale invocate, discrepanța dintre rolul esențial al spitalului în misiunea educațională a ULBS și lipsa unui sprijin material constant în ultimii ani ridică întrebări legitime despre modul în care pot fi dezvoltate forme de colaborare mai echilibrate și mai transparente.
Cum sprijină alte universități de medicină spitalele publice din România
În România, universitățile de medicină nu finanțează, în mod obișnuit, spitalele publice prin alocări directe din bugetele proprii, însă există modele de implicare indirectă și proiecte de colaborare care aduc beneficii concrete unităților sanitare. În marile centre universitare, precum Cluj-Napoca, Iași sau Târgu Mureș, universitățile de medicină sunt implicate în parteneriate academico-clinice, proiecte de cercetare aplicată, digitalizare sau inovare medicală, care contribuie la modernizarea practicii clinice și la dezvoltarea infrastructurii spitalicești. Aceste inițiative sunt derulate, de regulă, în colaborare cu ministere, autorități publice sau mediul privat și nu presupun transferuri bugetare directe, ci acces la expertiză, granturi și tehnologii.
În unele cazuri, universitățile de medicină au jucat un rol activ în inițierea sau facilitarea unor proiecte de dotare și modernizare a spitalelor, inclusiv prin participarea la huburi de inovare în sănătate, proiecte de tip „smart hospital” sau programe de cercetare clinică finanțate din fonduri europene. De asemenea, afilierea clinicilor universitare la spitale publice din marile centre medicale a permis atragerea de resurse suplimentare și dezvoltarea unor investiții comune. Aceste exemple arată că, deși cadrul legal limitează finanțarea directă, există mecanisme prin care universitățile medicale pot contribui activ la sprijinirea spitalelor publice, dincolo de rolul strict educațional.
Viitorul poate fi mai bun
Cazul relației dintre Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu evidențiază o realitate instituțională complexă, aflată la intersecția dintre constrângeri legale și nevoi reale din sistemul sanitar. Deși finanțarea directă nu este permisă, exemplele din trecut arată că există mecanisme alternative de sprijin. Rămâne de văzut dacă aceste forme de colaborare vor fi reluate și asumate public, într-un context în care educația medicală și actul medical depind, în mod evident, unul de celălalt.
