Un raport oficial publicat de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA (House Judiciary Committee) prezintă alegerile prezidențiale din România drept un caz emblematic de intervenție politică asupra discursului online, în care acuzații neprobate de ingerință rusă au fost folosite pentru a justifica anularea scrutinului, cenzurarea conținutului politic și excluderea unui candidat.
Anularea alegerilor după un rezultat „surprinzător”
Raportul consemnează că primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României după ce serviciile de informații au susținut că Rusia ar fi amplificat campania candidatului independent Călin Georgescu pe TikTok, în urma unei victorii considerate „surprinzătoare”.
Documentul notează explicit contextul deciziei:
„Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie neașteptată, calificându-se în turul al doilea” .
„Între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile, după ce serviciul de informații a susținut că Rusia a amplificat campania lui Georgescu pe rețelele sociale” .
TikTok: „Nu există dovezi de operațiune rusă”
Un element central al raportului îl constituie documentele interne TikTok, obținute de Comitetul SUA, care contrazic versiunea oficială invocată de autoritățile române.
Potrivit raportului:
„Echipele interne de intelligence ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune coordonată de influență pentru a sprijini campania lui Georgescu” .
Mai mult, platforma ar fi informat în mod repetat autoritățile române și Comisia Europeană că „nu există dovezi care să susțină acuzațiile de ingerință rusă” .
Raportul precizează că singura operațiune coordonată identificată pe TikTok:
„nu provenea din Rusia, opera din România, avea mai puțin de 2.000 de urmăritori și doar una dintre aceste operațiuni îl viza pe Georgescu” .
Presiuni pentru cenzurarea discursului politic
Raportul descrie presiuni directe exercitate asupra TikTok în legătură cu conținutul politic despre alegerile din România. Platformei i s-a cerut să limiteze sau să elimine inclusiv termeni considerați sensibili politic.
„TikTok a informat Comisia că va cenzura conținut care include termenii «lovitură de stat» și «război», discurs politic clar legat de percepția privind denaturarea procesului democratic din România” .
Pe 17 decembrie 2024, Comisia Europeană a deschis o investigație formală în baza Digital Services Act împotriva TikTok, invocând modul în care platforma a gestionat conținutul înainte și după alegerile din România .
Raportul subliniază că investigația a continuat „chiar și după ce relatări publice au arătat că presupusa campanie de interferență rusă a fost, de fapt, finanțată de un partid politic românesc” .
Cereri de eliminare globală a conținutului
Un capitol distinct este dedicat cererilor formulate de autorități române pentru eliminarea globală a conținutului politic, nu doar la nivel național.
Raportul notează:
„Autoritățile române au susținut că au puterea de a impune eliminări globale de conținut” .
TikTok a refuzat aceste solicitări, acceptând doar blocarea conținutului în România, fapt care a generat nemulțumirea autorităților:
„Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși TikTok a blocat accesul din România, conținutul rămâne vizibil în alte state și poate fi distribuit” .
Comitetul american avertizează că astfel de cereri „încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări” .
Alegeri reluate, candidat exclus
Raportul mai arată că, deși alegerile au fost reluate în 2025, candidatul care câștigase primul tur a fost eliminat din competiție.
„Autoritatea electorală din România i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile repetate din mai 2025” .
Concluzia Congresului SUA
În evaluarea Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților, cazul României este prezentat ca exemplu de derivă periculoasă a reglementării digitale în context electoral.
Raportul afirmă că alegerile din România ilustrează „modul în care acuzații neprobate de ingerință externă pot fi folosite pentru a justifica cenzura discursului politic și anularea procesului democratic” .
