Am stat de vorbă cu Mihai Negrea, noul medic specialist cardiolog care activează în cadrul Policlinicii Spitalului Muncipal Sibiu, fostul Spital General CF. Medicul împreună cu asistenta medicală Cristina Pițu, formează o echipă gata să ajute fiecare pacient în parte. Astfel, dincolo de uniforma medicală, am descoperit un medic care vorbește deschis despre sistemul medical, despre experiența sa în formarea profesională și despre mecanismele de apărare pe care un doctor trebuie să și le construiască pentru a supraviețui emoțional profesiei. Haideți să-l cunoaștem!
De la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” la AKH Viena: Drumul spre Excelență!
Deși nu a știut din copilărie că va alege medicina, pasiunea pentru înțelegerea mecanismelor complexe ale vieții l-a ghidat natural spre acest drum. Sibian la origine, Dr. Negrea a ales să se întoarcă în orașul natal după nașterea primului său copil și să ofere Sibiului toată expertiza sa medicală dobândită în ani de studiu.
„Sunt medic specialist cardiolog și asistent universitar în cadrul Catedrei de Cardiologie a Facultății de Medicină din Sibiu. Sunt sibian, absolvent al Colegiului Național Gheorghe Lazăr, iar studiile universitare le-am urmat la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, oraș în care am început și rezidențiatul în cardiologie. După nașterea primului meu băiat, am decis să mă întorc împreună cu familia acasă, la Sibiu, unde mi-am continuat și finalizat rezidențiatul, urmând totodată studiile doctorale. Recent, mi-am început activitatea clinică la Spitalul General CF, în cadrul ambulatoriului integrat. Întotdeauna am avut o pasiune pentru a înțelege lucrurile, cum funcționează. În timp s-a conturat și ideea de a ajuta oamenii și atunci, cumva, cele două împreună au dus la calea mea firească spre medicină.”
Un sfat primit în facultate de la un asistent universitar tânăr i-a marcat parcursul: „Să exploreze stagiile în străinătate și voluntariatul”.
A urmat acest îndemn, ajungând să meargă prin programul Eramus și să participe la stagiile de practică de la Universitatea de Medicină din Graz și la spitalul AKH din Viena. Totodată, a practicat și voluntariatul SMURD la Cluj, acumulând experiențe pe care acum le recomandă propriilor studenți.
De ce Cardiologia? „Îmi place standardizarea și cercetarea”
Alegerea specialității a venit din fascinația pentru diversitate, dar și pentru rigoarea ghidurilor internaționale care guvernează acest domeniu.
“Ceea ce m-a atras cel mai mult la cardiologie este diversitatea acestei specialități, de la activitatea din ambulatoriu și cea din secțiile de spital, inclusiv în contexte de urgență, până la ramuri supraspecializate precum cardiologia intervențională sau aritmologia. În același timp, bolile cardiovasculare, prin prevalența lor ridicată, oferă un cadru foarte bine structurat al practicii medicale bazate pe dovezi, sub îndrumarea ghidurilor și al protocoalelor internaționale. Acest context creează și oportunități importante de cercetare, aspect care mi-a stârnit un interes deosebit în ultimii ani de rezidențiat și m-a orientat spre o carieră academică.”
Relația medic-pacient: Dincolo de rețete!
Într-o eră a diagnosticelor puse pe Google sau prin intermediul AI-ului, Dr. Negrea subliniază importanța factorului uman și a informării corecte.
„Elementele esențiale ale acestei relații sunt comunicarea, empatia, încrederea și respectul. Un pacient care înțelege ce i se întâmplă, precum și rolul investigațiilor și al tratamentelor, va urma mult mai ușor indicațiile și va avea rezultate mai bune pe termen lung. Medicina de astăzi este bazată pe dovezi științifice solide și se află într-o strânsă legătură cu progresul lumii digitale. Sunt direcții pe care le apreciez foarte mult și sunt convins că vor continua să se dezvolte. În același timp, îmi doresc ca, indiferent de cât de avansată va deveni, medicina să își păstreze dimensiunea umană, în care relația medic-pacient rămâne în opinia mea esențială. Este destul de clar deja că inteligența artificială va fi un instrument excepțional în cercetarea și practica medicală, dar, nu cred că se va putea vreodată elimina complet factorul uman.”
Prevenția: „Ușor de spus, greu de integrat, dar merită efortul”
Infarctul miocardic rămâne o amenințare majoră, uneori silențioasă, mai ales la vârstnici sau pacienți cu diabet. Dr. Negrea insistă pe controlul factorilor de risc și pe educația privind primul ajutor.
„Există mai multe măsuri care pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare, dintre care evitarea fumatului rămâne esențială. O alimentație echilibrată și activitatea fizică regulată au, de asemenea, un rol important. În plus, aspecte precum igiena somnului și gestionarea stresului nu trebuie neglijate. Deși aceste recomandări par simple așa enumerate, aplicarea lor consecventă necesită timp și disciplină, lucruri tot mai greu de integrat în viața agitată de zi cu zi, dar asupra cărora insist constant în interacțiunile mele cu pacienții din clinică.În mod ideal, prevenția infarctului ar porni cu mult înainte de apariția factorului de risc. E ușor de spus, greu de integrat în viața reală, dar un demers care sigur merită eforturi.”
Despre semnele infarctului, medicul Negrea ne-a spus:
„Semnele infarctului pot fi foarte evidente, cum este durerea retrosternală intensă și persistentă, dar uneori pot fi atipice, în special la pacienții cu diabet, la cei în varsta sau la pacientele de sex feminin. Prevenția presupune controlul factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul, dislipidemia și excesul ponderal. Ideal, prevenția infarctului ar trebui să înceapă cu mult înainte de apariția acestor factori de risc, prin adoptarea unui stil de viață echilibrat.”
Obezitatea infantilă: „Viitorii noștri pacienți se formează pe băncile școlii.”
Un subiect de maxim interes pentru Dr. Negrea este obezitatea în rândul tinerilor, temă pe care și-a clădit și teza de doctorat.
„Mi-am făcut doctoratul pe efectele obezității la copil care are efecte asupra sănătății cardiovasculare la adult. Lucrurile încep timpuriu. Dacă stăm să ne gândim, foarte mult timp din ce petrec copiii la școală este organizat în activități sedentare. Riscul este un produs al magnitudinii efectului și al timpului de expunere. Cu cât începem mai repede să ne expunem, cu atât avem mai mari șanse să dezvoltăm o patologie în viitor.”
Medicul avertizează că, deși există o componentă genetică, aceasta nu trebuie să fie o scuză pentru delăsare, ci un motiv în plus pentru a controla alimentația și sedentarismul.
Formarea dură a medicului: De la anatomie la a vedea cum pacienții nu mai au șanse să se vindece!
Contactul cu medicina nu este întotdeauna ușor. Medicul Mihai Negrea își amintește de primele interacțiuni cu realitatea crudă a profesiei, de la orele de anatomie pe cadavre, până la pierderea primului pacient.
„Intri în facultate la 18 ani și primul contact cu anatomia este de obicei cu cadavre. Primul impact există, încă ești copil la vârsta aceea, dar este ceva cu care te obișnuiești, la fel și cu experiența tragică a unui pacient care își pierde viața în fața ta, dar face parte din profesie. Medicina este atât de vastă încât orice personalitate ai avea, cu siguranță îți poți găsi locul în ea.”
Dascălul fără „rigiditate”: „N-am uitat cum e să fii student”
În relația cu studenții de la Facultatea de Medicină din Sibiu, Dr. Negrea caută să dărâme barierele fricii, optând pentru o atmosferă relaxată în timpul stagiilor, deși emoțiile rămân inevitabile la examene.
„Încerc să țin cont de lucrurile care îmi provocau frustrare mie ca student. Cred că e mult mai ușor pentru ei să învețe dacă nu sunt speriați. Îmi dau silința să nu fiu rigid, deși poziția de pedagog aduce inerent o anumită doză de emoție și respect.”
Empatie vs. detașare: Scutul necesar al medicului!
Întrebat despre „răceala” pe care o afișează unii medici, Dr. Negrea ne-a oferit o perspectivă plină de înțelegere asupra mecanismelor de protecție psihologică necesare în această breaslă.
„Este o activitate de uzură, care își poate spune cuvântul. Există o diferență între empatie și simpatie. Sunt empatic când reacționez la suferința omului, dar dacă o trăiesc ca și cum ar fi a mea, devine dăunător pentru medic pe termen lung. Îmi dau silința să rămân empatic într-o doză fiziologică, dar menținerea unor limite sănătoase este uneori singura resursă de protecție pe care o avem la îndemână.”
Părerile medicului despre noul colectiv de muncă
“Este un colectiv profesionist, deschis și bine organizat. Se pune accent pe colaborare și pe comunicarea eficientă între conducere, medici, asistente și personalul administrativ, iar mediul de lucru încurajează munca în echipă și respectul reciproc.”
Planuri pentru Spitalul Municipal: Cercetare și Educație!
Dr. Mihai Negrea vede Spitalul CF ca pe un mediu fertil nu doar pentru tratament, ci și pentru inovație și predare.
„În primă fază, îmi doresc să contribui la dezvoltarea serviciilor oferite de spital în domeniul cardiologiei, prin activitatea clinică. Pe viitor, mi-aș dori să pot integra și activitatea didactică în acest cadru, pe care îl consider potrivit pentru formarea studenților. Am convingerea că dimensiunea educațională completează în mod firesc actul medical. În același timp, o direcție importantă pentru mine o reprezintă activitatea de cercetare. Știu că spitalul își propune să se dezvolte în acest domeniu, iar experiența pe care am acumulat-o până acum în acest sens poate constitui un punct de plecare util pentru proiecte viitoare.”
Astfel, medicul Mihai Negrea dorește să ofere studenților de la medicină practică în cadrul Spitalului Municipal, o practică menită să-i ajute pe termen lung în activitatea lor profesională.
Medicina viitorului și noile generații
Medicul Mihai Negrea își dorește să implementeze modelul european de responsabilitate în rândul studenților săi, încurajându-i să fie implicați direct în viața spitalului.
„Noile generații le văd foarte bine conectate la noile tehnologii și la informația medicală actuală. Provocarea este să îmbine aceste atuuri cu experiența clinică și cu empatia față de pacient. Totuși, le-aș spune tinerilor medici să nu renunțe, chiar și atunci când lucrurile par dificile. Să-și pună mereu întrebări și, cel mai important, să rămână curioși. Să nu se teamă nici de ridicol, nici de greșeli. Maturitatea profesională înseamnă tocmai capacitatea de a cere sprijin atunci când e necesar.”
